Castravete salată de seră TOLSTOJ F1

Cucumis sativus - Tolstoj F1

Castraveții sunt fără îndoială unul dintre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții de murat sau castraveții pentru salată sunt probabil cel mai frecvent cultivat tip de legume. Castraveții lungi tip șarpe sunt cunoscuți de toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu au gust amar și sunt potriviți pentru cultivarea în seră sau sub folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de 3000 de ani. Planta are până la 2 metri lungime, este agățătoare. Are în mod caracteristic frunze mari, adânc crestate, care cresc alternativ. Castraveții formează flori mari galbene unisexuale, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul este castraveți - bacă.

Castraveții vindecă arsurile solare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și pe deasupra, pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare, care nu ne plac la castraveți, ar acționa împotriva creșterii tumorilor. În plus, cucurbitacina de tip C acționează în mod similar, având și efecte antiinflamatorii. La consumul de castraveți apare rapid senzația de sațietate, ceea ce ajută în dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază ale castraveților, cum ar fi salatele sau pentru conservare, din castraveți se pot face și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum se cultivă castraveții

• Nu este recomandat să plantați castraveți acolo unde au fost cultivați anterior cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite grădinile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită un loc luminos, cald, ferit de vânt. Menținem solul în jurul răsadurilor răsărite afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu săpăm adânc. Plantele în faza a șase frunze le ciupim după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele formate. Prin ciupire accelerăm recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udatul în timpul soarelui arzător nu este recomandat, suferă de arsuri și mană. Frunzele trebuie să fie uscate noaptea, prin urmare udatul după-amiaza este complet nepotrivit și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castraveților este recomandat să se folosească folie PVC care protejează răsadurile împotriva eventualelor scăderi de temperatură. Cea mai potrivită este agrotextila neagră.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în grădină, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, prin urmare temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă posibilitate este precultivarea, când evităm mucegaiul castraveților. Semănatul poate fi efectuat încă de la jumătatea lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semănat câte o sămânță direct în ghivece sau în tăvi de răsaduri. Putem precultura lângă fereastră în interior sau în seră. Răsadurile se precultivă timp de 12-16 zile și temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15-18°C. Îmbibarea excesivă nu le face bine nici semințelor, nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le plasăm din nou pe locația finală abia după 20 mai.

• Necesită un sol de calitate, îngrășat, prelucrat adânc.

• Este bine ca locația să fie îngrășată înainte de plantare cu gunoi bine fermentat sau compost odihnit. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2-3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate îngrășa cu balegă diluată cu excremente de găină fermentate. Se poate folosi și îngrășământ artificial Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica și Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători precum afidele, muștele albe sau acarienii pot slăbi semnificativ plantele cultivate de noi în caz de atac puternic. Din bolile fungice, în principal mucegaiuri precum mucegaiul castraveților, putregaiul negru al fructelor, făinare. Este potrivit ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice să se folosească preparatul ROCK EFFECT. Pentru tratamentul împotriva bolilor fungice putem folosi preparatele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, apoi Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului viral al castraveților le putem observa la plantele de aproximativ o lună și jumătate. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care în timp se îngălbenesc. Frunzele se zbârcesc și se deformează. Sunt transmise de dăunători precum afidele sau muștele albe. Protecția constă în lichidarea dăunătorilor sugători care transmit boala și lichidarea plantelor în caz de atac.

• Culegem castraveții cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La cules avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Culegem fructele coapte.