Conopidă tardivă Octavian

Brassica oleracea L. var. Botrytis L.

Este o legumă anuală originară din Asia Mică. Se cultivă pentru inflorescența cărnos-suculentă (florile). Florile sunt acoperite de frunze mari, pețiolate, cu margini fin-dinățate. Are o tulpină cărnos-suculentă neramificată. Pe tulpina florifică, care poate ajunge până la 1 m înălțime, se formează florile care, după polenizare, formează fructul.

Este bogat în potasiu, fosfor și sulf. Conține 90% apă și destul de multe proteine. Are cantități mari de vitamina C - de două ori mai mult decât lămâile, cantități semnificative de acid pantotenic, puțin caroten, vitamine B1, B2, B6, multă vitamina K etc. Conopida este o legumă populară, se prepară prin fierbere, gătire la abur, se poate coace la cuptor, mura sau pane ca șnițelele.

Cum să cultivați conopida

• Sunt potrivite locațiile însorite. Conopida se udă la rădăcini, niciodată pe frunze. Solul trebuie să fie mereu umed. Solul nu trebuie însă să fie niciodată supraîmbibat. Stratul se sapă regulat și se curăță de buruieni. Conopida este foarte sensibilă la stres, de aceea avem grijă ca udarea și nutriția să fie echilibrate.

• Culturile de primăvară se seamănă pe strat în martie la distanța 50×40 cm.

  Culturile de vară se seamănă în mai sau iunie la distanța 50×50 cm.

  Culturile de toamnă se plantează cel târziu până la mijlocul lunii iulie la distanța 60×60 cm.

  Precultivarea este posibilă. Semănatul se efectuează la mijlocul lunii martie în seră încălzită sau în răsad cald.

• Plantele prosperă în soluri argiloase mai ușoare cu conținut ridicat de humus. Conținutul de humus în sol ar trebui să fie ideal peste 3%. Este necesar un sol cu suficiente nutrienți ușor asimilabili, pH-ul solului ar trebui să fie între 6,5 și 7,5.

• Pentru dezvoltarea florilor este important ca solul să conțină mangan, magneziu, bor și molibden. Aceste elemente se adaugă în sol prin îngrășăminte chimice. Nu folosim îngrășăminte cu conținut de clor. Dozele de îngrășăminte azotate sunt recomandate la 120-140 kg N pur. Din acestea, 60-90 kg se încorporează la pregătirea solului. Cu restul dozei fertilizăm după 3 săptămâni de la plantare și la începutul formării florilor. Din îngrășăminte folosim sulfat de amoniu, uree, DAM, iar la fertilizare suplimentară apoi nitrat de amoniu sau uree. Îngrășămintele potasice se aplică sub formă de sulfat.

• Cel mai frecvent dăunător al conopidei este gândacul de varză, fluturele de varză și musca de varză. Dintre boli, cea mai dăunătoare este hernia cruciferelor.

  Pentru musca de varză este indicat să se folosească insecticide sintetice sau preparate pe bază de 'Bacillus thuringiensis' în perioada eclozionării omizilor din ouă.

  Împotriva herniei cruciferelor este indicată calcarozierea terenurilor, utilizarea îngrășămintelor calcaroase azotate, lichidarea plantelor afectate și dezinfectarea solului.

  Împotriva fluturelui de varză, plantele pot fi protejate prin plantarea lor, de exemplu, printre roșii.

• Conopida se recoltează eșalonat. Majoritatea culturilor timpurii se recoltează de 3-4 ori. Soiurile de vară și toamnă se recoltează într-o singură etapă.