Castravete de salată în câmp Jogger F1

Cucumis sativus - Jogger F1

Castraveții sunt fără îndoială printre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții pentru murături sau castraveții pentru salată sunt probabil cele mai frecvent cultivate soiuri de legume. Castraveții lungi îi cunoaște toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu au gust amar și sunt potriviți pentru cultivarea în seră sau sub acoperire din folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de peste 3000 de ani. Planta este urcătoare, ajungând până la 2 metri lungime. Se caracterizează prin frunze mari, adânc crestate, care cresc alternativ. Castraveții formează flori mari galbene unisexuale, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructele sunt castraveți - bace.

Castraveții tratează arsurile solare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și în plus, reușesc să curețe intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare, care nu ne plac la castraveți, se pare că acționează asupra creșterii tumorilor. Pe lângă aceasta, cucurbitacina de tip C acționează similar, având în plus efecte antiinflamatorii. La consumul de castraveți apare rapid senzația de sațietate, ceea ce ajută în dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază cu castraveți, precum salate sau pentru conservare, din castraveți se pot prepara și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum se cultivă castraveții

• Nu este indicat să plantați castraveți acolo unde anterior au fost cultivați cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite parcelele după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită o locație luminoasă, caldă, care este la adăpost de vânt. Menținem solul în jurul răsadurilor germinative afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu săpăm adânc. Plantele în faza celor șase frunze le ciupim după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele formate. Prin ciupire grăbim recoltarea cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în timpul căldurii solare nu este indicată, plantele suferă de arsuri și mană. Frunzele trebuie să fie uscate noaptea, prin urmare udarea după-amiaza este complet necorespunzătoare și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castraveților este indicat să folosim folie PVC care va proteja răsadurile de eventuale scăderi de temperatură. Cea mai potrivită este agrofibra neagră.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în parcela, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, prin urmare temperaturile nu ar trebui să coboare sub 8°C.

  O altă posibilitate este precultivarea, când evităm mana castraveților. Semănatul poate fi efectuat încă din jumătatea lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semințat câte o sămânță direct în ghivece sau tăvi de semințat. Putem precultura lângă fereastră în interior sau în seră. Răsadurile se precultivă timp de 12-16 zile și temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15-18°C. Excesul de umiditate nu le priește nici semințelor, nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le plasăm din nou la locația finală abia după 20 mai.

• Necesită pământ de calitate, îngrășat, lucrat adânc.

• Este bine ca locația să fie îngrășată înainte de plantare cu gunoi de grajd bine fermentat, eventual cu compost fermentat. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2-3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate îngrășa cu balegă diluată cu excremente de găină fermentate. Se poate folosi și îngrășământ artificial Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica de asemenea Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători precum afidele, aleurodeele sau păianjenul roșu pot slăbi semnificativ plantele noastre cultivate în caz de infestare puternică. Dintre bolile fungice predomină mucegaiurile precum mana castraveților, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Este indicat ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice să folosim produsul ROCK EFFECT. Pentru tratamentul împotriva bolilor fungice putem folosi preparatele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, de asemenea Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului viral al castraveților le putem observa la aproximativ o lună și jumătate la plantele mai în vârstă. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care în timp îngălbenesc. Frunzele se zbârcesc și se deformează. Sunt transmise de dăunători precum afidele sau aleurodeele. Protecția constă în eliminarea dăunătorilor sugători care transmit boala și distrugerea plantelor în caz de infestare.

• Recoltăm castraveții cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La cules avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Culegem fructele coapte.