Castravete de murat cu spini groși Regina F1

Cucumis sativus - Regina F1

Castraveții sunt fără îndoială printre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții de murătură sau castraveții de salată sunt probabil cel mai frecvent cultivat tip de legume. Castraveții lungi sunt cunoscuți de toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu au gust amar și sunt potriviți pentru cultivarea în seră sau sub folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de 3000 de ani. Planta poate ajunge până la 2 metri lungime, este cățărătoare. Caracteristic are frunze mari, adânc crestate, dispuse altern. Castraveții formează flori mari galbene unisexuale, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul este castravete - o bacă.

Castraveții vindecă arsurile de la soare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și pe deasupra mai pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare, care nu ne plac în castraveți, se spune că acționează asupra creșterii tumorilor. În plus, cucurbitacinul de tip C acționează în mod similar, având și efecte antiinflamatorii. La consumul de castraveți apare rapid senzația de sațietate, ceea ce ajută la dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază cu castraveți, precum salate sau conservare, din castraveți se pot face și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum să cultivi castraveți

• Nu este indicat să plantați castraveți acolo unde anterior au fost cultivați cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite straturile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită un loc luminos, cald, care este la adăpost de vânt. Menținem solul din jurul răsadurilor germinale afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu sapăm adânc. Plantele în faza a șase frunze le ciupim după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele fixate. Prin ciupire grăbim recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în timpul caniculei nu este indicată, suferă de arsuri și de manã. Frunzele trebuie să fie uscate noaptea, de aceea udarea după-amiaza este complet nepotrivită și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castravetilor este indicat să folosim folie PVC care va proteja răsadurile de eventualele scăderi de temperatură. Cel mai potrivit este materialul textil netesut negru.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în strat, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, prin urmare temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă opțiune este precultivarea, când evităm mana castravetilor. Semănatul poate fi efectuat începând cu jumătatea lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semințe câte o sămânță direct în ghivece sau tavițe de răsad. Putem precultura lângă fereastră în interior sau în seră. Răsadurile se precultivează timp de 12 – 16 zile și temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15 – 18 °C. Excesul de apă nu le face bine nici semințelor, nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le plasăm din nou în locația finală abia după 20 mai.

• Necesită pământ de calitate, îngrășat, prelucrat adânc.

• Este bine ca locația să fie îngrășată înainte de plantare cu gunoi bine odihnit, eventual compost maturizat. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2 până la 3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate îngrășa cu îngrășământ de grajd diluat cu excremente fermentate de găină. Se poate folosi și îngrășământ artificial Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica de asemenea Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători precum afidele, muștele albe sau păianjenii roșii pot slăbi semnificativ plantele noastre cultivate în caz de infestare puternică. Din bolile fungice predomină în principal manele precum mana castravetilor, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Este indicat ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice să folosim produsul ROCK EFFECT. Pentru tratarea împotriva bolilor fungice putem folosi produsele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, de asemenea Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului viral al castravetilor le putem observa la plante de aproximativ o lună și jumătate. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care în timp se îngălbenesc. Frunzele se zbârcesc și se deformează. Sunt transmise de dăunători precum afidele sau muștele albe. Protecția constă în eliminarea dăunătorilor sugători care transmit boala și eliminarea plantelor în caz de infestare.

• Castraveții îi culegem cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La cules avem grijă să nu rupem plantele de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Culegem fructele coapte.