Castravete de murat Karolina F1

Cucumis sativus - Karolina F1

Castraveții sunt fără îndoială unul dintre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții pentru murat sau castraveții pentru salată sunt probabil cel mai frecvent cultivat tip de legumă. Castraveții lungi tip șarpe îi cunoaște toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu au gust amar și sunt potriviți pentru cultivare atât în seră, cât și sub acoperire din folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de peste 3000 de ani. Planta ajunge până la 2 metri lungime, este agățătoare. Are caracteristic frunze mari, adânc crestate, dispuse altern. Castraveții formează flori galbene mari unisexuale, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul este un castravete - bacă.

Castraveții vindecă arsurile de la soare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și pe deasupra, mai pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare, care nu ne plac la castraveți, se pare că acționează asupra creșterii tumorilor. În plus, cucurbitacinul de tip C acționează în mod similar, având și efecte antiinflamatorii. La consumul de castraveți apare rapid senzația de sațietate, ceea ce ajută la dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază cu castraveți, cum ar fi salatele sau conservele, din castraveți se pot face și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum să cultivați castraveți

• Nu este indicat să plantați castraveți unde au fost cultivați anterior cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite straturile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită o locație luminoasă, caldă, care este la adăpost de vânt. Menținem solul în jurul răsadurilor răsărite afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu săpăm adânc. Plantele în faza de șase frunze le ciupim după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele formate. Prin ciupire grăbim recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în timpul caniculei nu este indicată, suferă de arsuri și mană. Frunzele trebuie să fie uscate noaptea, prin urmare udarea după-amiază este complet nepotrivită și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castraveților este indicat să folosim folie PVC care protejează răsadurile de eventualele scăderi de temperatură. Cel mai potrivit este materialul netesut negru.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în strat, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, prin urmare temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă opțiune este pre-cultivarea, când evităm mana castraveților. Semănatul poate fi efectuat începând din jumătatea lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semănare câte o sămânță direct în ghivece sau tăvi de răsad. Putem pre-cultiva la fereastră în interior sau în seră. Răsadurile se pre-cultivă timp de 12-16 zile și temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15-18°C. Excesul de apă nu face bine nici semințelor, nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le amplasăm din nou pe locația finală abia după 20 mai.

• Necesită pământ de calitate, fertilizat, lucrat adânc.

• Este bine ca locația să fie fertilizată înainte de plantare cu gunoi bine fermentat, sau eventual compost fermentat. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2-3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate fertiliza cu gunoi de grajd diluat cu excremente fermentate de găină. Se poate folosi și îngrășământ artificial Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica de asemenea Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători precum afidele, muștele albe sau păianjenii roșii pot slăbi semnificativ plantele pe care le cultivăm în caz de infestare puternică. Din bolile fungice predomină mucegaiurile precum mana castraveților, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Este indicat ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice, să folosim preparatul ROCK EFFECT. Pentru tratarea împotriva bolilor fungice putem folosi preparatele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, de asemenea Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele virusului mozaicului castraveților le putem observa la plante de aproximativ o lună și jumătate. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care în timp se îngălbenesc. Frunzele se zbârcesc și se deformează. Sunt transmise de dăunători precum afidele sau muștele albe. Protecția constă în lichidarea dăunătorilor sugători care transmit boala și lichidarea plantelor în caz de infestare.

• Castraveții îi culegem cel puțin de două-trei ori pe săptămână. La cules avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Culegem fructele coapte.