Ridiche uriașă untoasă - semințe de ridiche

Raphanus sativus - unt

Ridichea este o legumă rădăcinoasă originară din Japonia. Este caracterizată de gustul său și este ușor de cultivat. Gustul său picant provine din uleiul de muștar care acționează favorabil asupra digestiei. Conține cantități mari de vitamina C și acid folic. Conține de asemenea calciu, sulf, caroten, potasiu și vitamina B. Ridichile acționează antibacterian, în același timp distrug mucegaiurile din intestine, mucoase și stomac, scad colesterolul, desfac mucusul în caz de tuse, elimină constipația și acționează împotriva flatulenței. În plus, sunt potrivite pentru diete, deoarece conțin un minimum de grăsimi. În bucătărie se bucură de mare popularitate. Sunt cele mai bune atunci când sunt consumate proaspete, de exemplu în salate, pateu.

Cum se cultivă ridichile

• Pentru semănatul timpuriu în sol deschis, este indicat să alegeți locații însorite, pentru vară mai degrabă umbrite. Udăm ridichile dimineața și seara. Pentru a preveni crăparea bulbilor, este indicat să limităm fluctuația mărimii solului prin udare. În timpul vegetației, îndepărtăm buruienile din stratul de ridichi și le prașim cu grijă.

• Semănatul de primăvară pe straturi se efectuează de îndată ce solul se usucă. Semănăm în rânduri distanțate la 15 – 20 cm și la o adâncime de 1 cm. După răsărire și formarea frunzelor cotiledonare, rărești la 3 – 4 cm.

  Ridichile pot fi precultivate în seră caldă sau în rame de la februarie. În acest caz, semănăm în rânduri distanțate la aproximativ 10 cm. După răsărire, rărești de asemenea plantele.

• Pentru cultivarea ridichilor este potrivit un sol permeabil, ușor până la mediu-greu, adânc lucrat, bogat în humus și cu suficientă umiditate în sol.

• Nu fertilizăm ridichile cu gunoi de grajd. Ar acumula nitrați în ele, care sunt periculoși pentru organismul uman. Nu fertilizăm ridichile în timpul vegetației. Este indicat să le includem ca premergătoare.

• În semănături prea dese, există riscul de atac cu boala fungică a colului plantulelor, cunoscută sub numele de căderea plantelor tinere. Colul atacat se îmbrunează și plantulele mor. Semănătura seface rară și se menține doar o umiditate moderată.

  Cu udarea neregulată este legată crăparea bulbilor, care se dezvoltă de exemplu în timpul ploilor după o perioadă mai lungă de secetă.

  Musca legumelor, ale cărei larve formează galerii în capetele rădăcinilor, sunt un dăunător important al ridichilor. Materialul textil netesut va împiedica muștele legumelor să depună ouă pe gulerele rădăcinilor ridichilor. Din protecția chimică, este indicat să folosiți Sumithion Super. Udarea regulată previne de asemenea atacul gândacilor de pădure, care rod frunzele.

• Recoltăm ridichile după necesitate, când sunt coapte. Maturitatea se recunoaște după mărimea bulbului.