Ridiche pentru accelerare Faraon

Raphanus sativus - Faraon

Ridichea este o legumă de rădăcină originară din Japonia. Este caracterizată prin gustul său specific și este ușor de cultivat. Gustul său picant provine din uleiul de muștar care acționează favorabil asupra digestiei. Conține cantități mari de vitamina C și acid folic. Conține de asemenea calciu, sulf, caroten, potasiu și vitamina B. Ridichile au efect antibacterian, în același timp distrug mucegaiurile din intestine, mucoase și stomac, reduc colesterolul, fluidifică mucusul la tuse, elimină constipația și combat flatulența. În plus, sunt potrivite pentru diete, deoarece conțin un minimum de grăsimi. În bucătărie se bucură de o mare popularitate. Sunt cele mai bune atunci când se consumă proaspete, de exemplu în salate sau pastă tartinabilă.

Cum să cultivați ridichi

• Pentru semănatul timpuriu în pământ deschis este recomandat să alegeți locații însorite, pentru vara mai degrabă umbrite. Udăm ridichile dimineața și seara. Pentru a preveni crăparea bulbilor, este bine să limităm fluctuațiile de umiditate a solului prin udare regulată. În timpul vegetației curățăm straturile de ridichi de buruieni și le sapăm cu atenție.

• Semănatul de primăvară în straturi se efectuează de îndată ce solul se usucă. Semănăm în rânduri distanțate la 15 – 20 cm și la o adâncime de 1 cm. După răsărire și formarea frunzelor cotiledonare, rărim la 3 – 4 cm.

  Ridichile pot fi precultivate în seră caldă sau rasadniță începând cu februarie. În acest caz semănăm în rânduri distanțate la aproximativ 10 cm. După răsărire, plantele sunt de asemenea rărite.

• Pentru cultivarea ridichilor este potrivit un sol permeabil, ușor până la mediu-greu, lucrat în profunzime, care este bogat în humus și are suficientă umiditate în sol.

• Ridichile nu se îngrășează cu gunoi de grajd. Ar acumula nitrați, care sunt periculoși pentru organismul uman. Ridichile nu se îngrășează în timpul vegetației. Este recomandat să fie incluse ca pre-cultură.

• În semănăturile prea dese există riscul de atac al bolii fungice a gâtului plantulelor cunoscută sub numele de căderile plantulelor. Gâtul atacat devine brun și plantulele mor. Stabilim semănături rare și menținem doar o umiditate moderată.

  Cu udarea neregulată este legată crăparea bulbilor, care se dezvoltă de exemplu în timpul ploilor după o perioadă lungă de secetă.

  Musca minieră, ale cărei larve formează galerii în capetele rădăcinilor, este un dăunător important al ridichilor. Materialul netesut va împiedica muștele să depună ouă pe gâtul rădăcinii ridichilor. Din protecția chimică este recomandat să se folosească Sumithion Super. Udarea regulată previne de asemenea atacul gândacilor de pământ, care rod frunzele.

• Ridichile se recoltează după necesitate, când sunt coapte. Maturitatea se recunoaște după mărimea bulbului.