Castravete de murat Dalila F1

Cucumis sativus - Dalila F1

Castraveții fac fără îndoială parte dintre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții murați sau castraveții de salată sunt probabil cel mai frecvent cultivat tip de legume. Castraveții lungi de tip șarpe îi cunoaște toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu sunt amari și se potrivesc pentru cultivarea în seră și sub folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de 3000 de ani. Planta ajunge până la 2 metri lungime, este cățărătoare. Se caracterizează prin frunze mari, adânc lobate, care cresc alternativ. Castraveții formează flori mari galbene unisexuale, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul sunt castraveții - bace.

Castraveții vindecă arsurile de la soare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și pe deasupra mai pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare, care nu ne plac în castraveți, se pare că acționează asupra creșterii tumorilor. În plus, cucurbitacinul de tip C acționează în mod similar, având și efecte antiinflamatorii. La consumul de castraveți apare rapid senzația de sațietate, ceea ce ajută în dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază cu castraveți, cum ar fi salatele sau murăturile, din castraveți se pot face și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și smoothie-uri variate.

Cum se cultivă castraveții

• Nu este recomandat să plantați castraveți acolo unde anterior au fost cultivați cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite straturile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită un loc luminos, cald, care este la adăpost de vânt. Păstrăm solul în jurul răsadurilor răsărite afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu săpăm adânc. Plantele în faza de șase frunze le ciupim după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele formate. Prin ciupire grăbim recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în timpul căldurii solare nu este potrivită, suferă de arsuri și mană. Frunzele trebuie să fie uscate noaptea, de aceea udarea după-amiaza este complet nepotrivită și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castraveților este recomandat să folosiți folie PVC care va proteja răsadurile de eventualele scăderi de temperatură. Cel mai potrivit este textilul netesut negru.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în strat, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, de aceea temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă posibilitate este precultivarea, când evităm mucegaiul castraveților. Semănatul poate fi efectuat din jumătatea lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semănat câte o sămânță direct în ghivece sau tăvi de semănat. Putem precultiva lângă fereastră în interior sau în seră. Răsadurile se precultivă timp de 12-16 zile și temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15-18°C. Excesul de apă nu le convine nici semințelor, nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le plasăm din nou pe locul final abia după 20 mai.

• Necesită pământ de calitate, bine îngrășat, lucrat în profunzime.

• Este bine ca înainte de plantare locul să fie îngrășat cu gunoi bine fermentat, eventual cu compost maturizat. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2-3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate îngrășa cu balegă diluată cu excremente de găină fermentate. Se poate folosi și îngrășământ chimic Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica și Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători cum sunt de exemplu afidele, musculițele albe sau acarienii pot la infestare puternică să slăbească semnificativ plantele cultivate de noi. Dintre bolile fungice predomină mucegaiurile precum mucegaiul castraveților, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Este potrivit ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice să folosim preparatul ROCK EFFECT. Pentru tratarea împotriva bolilor fungice putem folosi preparatele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, de asemenea Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului viral al castraveților le putem observa la aproximativ o lună și jumătate la plantele vechi. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care cu timpul se îngălbenesc. Frunzele se încreță și se deformează. Sunt transmise de dăunători precum afidele sau musculițele albe. Protecția constă în lichidarea dăunătorilor sugători care transmit boala și lichidarea plantelor în caz de infestare.

• Castraveții îi culegem cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La culegere avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Culegem fructele coapte.