Pe scurt: Pentru umbră și semiumbră se potrivesc, de exemplu, chervilul, leușteanul, menta, arpagicul, pătrunjelul sau cimbrișorul. La umbră ierburile cresc ceva mai mici și au nevoie de sol permeabil, de aceea pământul greu și umed afânați-l cu substrat sau pietriș. Semănați abia la începutul lunii mai, udați în funcție de umiditatea solului și nu udați în exces.
Inspirați-vă din ierburile aromatice pentru umbră
Aveți o parte umbrită a grădinii sau a stratului din fața casei și ați vrea să o folosiți bine și să o valorificați. Puteți desigur planta plante perene, dar mai potrivite sunt ierburile aromatice, pe care vi le recomandăm și vă sfătuim cum să le plantați și să le cultivați. Ierburile aromatice sunt o componentă importantă a gătitului. Să folosim mai puțină sare este o tendință în gătitul modern. Încercați să reduceți sarea, să cultivați diferite arome în diferite ierburi și să dați astfel preparatelor o nouă direcție.
Ierburile aromatice se numără printre plantele care ne pot bucura cel mai mult. Frunzele și florile lor umplu aerul cu un parfum frumos. Plantând ierburile aromatice laolaltă, veți îmbina ușor frumusețea cu utilitatea.
Ierburile aromatice pentru carne, pentru marinată, pentru cartofi, pentru salate, pentru supe, pentru ceai – rețete sunt multe, iar un simplu pui, cu un amestec de condimente din propria grădină sau de pe pervaz, poate surprinde plăcut. Iar ceaiul cu o crenguță de cimbrișor sau cel de mentă cu miere este nu doar mai ieftin decât cel cumpărat, dar știți că nu este tratat chimic și că beți doar ceai din frunze parfumate, recoltate de curând. Din ierburi puteți face și umplutură pentru potpourri parfumate, pentru dulapurile cu haine, pentru mașină, pentru bucurie sau pentru pernuțe pentru un somn parfumat.
Putem deci planta ierburi la umbră? Cu siguranță. Unele specii iubesc umbra sau semiumbra, altele din lipsă de soare nu cresc atât de mult ca la soare. Să alegem deci împreună ierburile care vă vor aduce bucurie și pe un pervaz umbrit sau pe un strat ferit, ori umbrit de un zid de grădină. Majoritatea ierburilor necesită un sol permeabil. În locurile umbrite solul poate fi mai umed și mai greu, de aceea nu vă fie teamă să dați la o parte puțin pământ și să îl înlocuiți cu substrat afânat sau să afânați pământul cu pietriș.
Ierburi potrivite pentru umbră:
Pentru ca stratul să arate frumos, putem plănui dinainte cum vom planta ierburile. Stabilim centrul, marginea și ierburile pentru umplerea stratului. Putem planta ierburile și după culori (nuanțe de verde, flori) și putem potrivi frumos stratul. Pentru margine se potrivește, de exemplu, arpagicul, oregano, anasonul, maghiranul, menta, pătrunjelul. Pentru umplerea stratului salvie, mărar, cimbru cimbrulămâios, cimbru lămâios argintiu, chervil, cimbrișor. Iar în centrul stratului rozmarin, valeriană, leuștean, salvie. Același procedeu îl putem folosi și la semănatul într-o jardinieră sau alt recipient destinat plantării ierburilor. Vor fi o podoabă a fiecărui balcon, mai ales dacă vă iese o formă frumoasă în cascadă, de la cea mai înaltă plantă până la cea căzătoare.
Cel mai potrivit pentru amenajarea stratului sau pentru plantarea într-o jardinieră este primăvara. Nu este nevoie să semănăm tot plicul într-un singur loc, ci putem semăna o parte pe strat și o parte într-o jardinieră, la fereastră. Ierburile sunt sensibile la îngheț, de aceea semănați abia la începutul lunii mai sau pregătiți răsaduri într-o seră. Dacă recoltați complet o plantă, puteți planta alta pe strat până toamna. În centrul stratului merită plantate ierburile care iernează. Ierburile de la marginea stratului, de exemplu arpagicul, este mai bine să le dezgropați pentru iarnă și să le păstrați în casă.
Mărimea stratului o alegeți după cantitatea de ierburi pe care doriți să le plantați. Țineți cont că la umbră și la semiumbră ierburile nu vor ajunge la înălțimea anunțată, vor fi întotdeauna puțin mai mici. Dacă nu este vorba direct de specii destinate semiumbrei.
Solul îmbogățit cu compost este potrivit pentru mentă, boragine, cimbru de grădină, pătrunjel, arpagic, mărar, tarhon, chervil, în schimb un pământ aerat cu adaos de pietriș este potrivit pentru maghiran, oregano, cimbru, lavandă.
Ierburile la semiumbră le udăm ținând cont de umiditatea solului, în niciun caz nu le udăm în exces. Le putem fertiliza, mereu la rădăcini, cel mai bine cu îngrășământ lichid. Verificați periodic ierburile, ca să nu fie atacate de dăunători. Dacă pământul se tasează sau este spălat, completați-l și afânați-l ușor. Ierburile la umbră necesită mai multă atenție, acordați-le-o.
Recoltarea – la ierburi recoltăm frunzele sau crenguțe întregi. Ierburile cresc din nou într-un timp scurt.
Iernarea – speciile anuale tăiați-le înainte de iarnă, iar balotul de rădăcini compostați-l. Pe speciile perene aplicați un strat mai gros de mulci. Rozmarinul dezgropați-l și lăsați-l să ierneze în ghiveci. Arpagicul și pătrunjelul, dacă le lăsați pe loc, tăiați-le chiar la nivelul solului.
Frunzele tăiate le uscăm, păstrând astfel ierburile uscate pentru utilizare ulterioară, sau le congelăm în pungi. După scoatere, ierburile sunt ca proaspete.
Rozmarin (lat. Rosmarinus officinalis) – este un arbust veșnic verde, ale cărui frunze aciculare albastru-verzui degajă un miros puternic, condimentat. Este potrivit pentru carne și marinade. Și pentru potpourri parfumate. Rozmarinul nu suportă un sol prea umed și udarea excesivă.
Salvia (lat. Salvia officinalis) – este o plantă foarte drăguță, cu frunze evidente, variegate în galben. Înfrumusețează orice strat sau pervaz. Salvia se poate folosi și pentru ceai.
Menta piperită (lat.Mentha piperita) – plantă perenă care, dacă se simte bine, acoperă repede tot stratul. Este potrivită pentru prepararea unui ceai răcoritor: tăiați șase frunze pentru un ceainic mic, frecați-le în palmă și turnați peste ele apă fierbinte. Îndulciți cu miere. Este o experiență de neuitat să ai propriul ceai, care crește mereu la loc. Veți îndrăgi gustul proaspăt și delicios. Din mentă puteți pregăti și un mojito bun.
Cimbrișorul (lat.Thymus) – sau cimbrul – este o plantă aromatică. Este un arbust scund. O crenguță de cimbru parfumează fiecare ceașcă de ceai.
Leușteanul (lat. Levisticum officinale) – este o plantă perenă, dă gust fiecărei supe – are gustul tipic de maggi. Leușteanul suportă un sol mai umed.
Oregano (lat. Origanum vulgare) – are flori roz deschis și frunze intens parfumate, care se potrivesc excelent la carne și la sosuri. Este parte din condimentele provensale, este suficient să adăugați cimbru de grădină, foi de dafin, cimbru și vă puteți amesteca condimente din propria grădină. Puiul cu condimente provensale are un gust excelent, ușor. În fiecare an dă lăstari din nou.
Maghiranul de grădină (lat. Majorana) – crește foarte bujor. Frunzele verzi mărunte se remarcă printr-un gust dulce-condimentat. Se folosește în sosuri, la carne. Supa de usturoi cu maghiran din grădina proprie are un gust mult mai puternic.
Cimbrul de grădină (lat. Satureja hortensis) – este o plantă anuală scundă, cu frunze verzi cu vârf ascuțit. Este potrivit pentru prepararea cărnii tocate, își găsește locul în bucătăria balcanică, pentru presărat peste cartofi, salate, brânzeturi, pește.
Chervilul (lat. Anthriscus cerefolium) – plantă nepretențioasă, căreia îi priește un loc umbros. La chervil tăiem florile, pentru ca planta să reziste mai mult și să putem recolta frunzele mai mult timp. Ca gust, chervilul se află între anason și pătrunjel. Potrivit pentru bucătăria franceză, pentru prepararea cărnii și a peștelui. Aroma pronunțată se pierde prin uscare, este mai potrivit să congelăm chervilul.
Vă poate interesa: Ierburi aromatice pentru umbră – pe care să le alegem?