Pe scurt: Plantați castraveții pregătiți din răsad într-un loc însorit și aerisit, la distanța de 20x30 cm, și ciupiți lăstarul principal după a treia sau a patra frunză; veți stimula astfel lăstarii laterali, cu mai multe flori femele. Udați la rădăcină, cu apă la temperatura de 20 °C, pentru ca frunzele să rămână uscate. Castraveții pentru murat se recoltează la o lungime de 6–7 cm.
| Distanța de plantare în strat | 20x30 cm |
|---|---|
| Repicarea răsadurilor | după formarea a 2–3 frunze |
| Ciupirea lăstarului principal | după a 3-a – a 4-a frunză |
| Temperatura ideală a apei de udat | 20 °C |
| Dimensiunea la recoltare | max. 6–7 cm |
| Rotația culturilor pentru cucurbitacee | după 3–4 ani |
Cultivăm cu succes castraveți
Pentru început, este bine să cunoaștem castravetele și din punct de vedere istoric. Castravetele (lat. Cucumis sativus) este o plantă din familia cucurbitacee, originară din India și China. Să-l cultivi și mai ales să-l murezi în propria saramură, fie dulce-acrișoară, fie după o rețetă de la bunica, transmisă din generație în generație, este visul oricărui grădinar și al gospodinei sale.
Cum procedăm, așadar, cu castraveții, pentru ca recolta să fie cât mai bogată, fructele și plantele cât mai sănătoase, iar bucuria cultivării pe măsură.
Solul pentru cultivarea castraveților îl putem îmbogăți cu compost sau cu gunoi de grajd. Castraveților le sunt mai potrivite solurile calde (îmbogățite cu humus și compost), de greutate medie.
Dacă solul este umed și rece, este mai bine să plantăm castraveții pe movilițe, sub care punem gunoi de grajd, care încălzește planta.
Rădăcinile castraveților au nevoie de aer, de aceea nu se plantează prea adânc. La cultivarea castraveților putem lucra și cu textil negru netesut, fie pentru acoperirea solului, fie pentru acoperirea plantelor pe timpul nopții (dacă cultivăm în strat).
Cel mai des cultivăm două soiuri de castraveți și anume:
- castravetele pentru salată (castravete șarpe) – are o talie mai mare și coaja netedă, este potrivit, după cum îi spune și numele, pentru salate și pentru consum direct
- castravetele pentru murat – are o talie mai mică, coaja mai aspră, nu se curăță de coajă și este destinat consumului direct și mai ales murării și conservării în borcane, datorită gustului său acrișor
Pregătirea răsadului de castraveți
Semințele de castraveți le semănăm în lădițe și, după formarea a 2–3 frunzulițe, le putem repica. Dacă vrem plante mai rezistente, le putem repica încă o dată, câte una, în pahare separate umplute 3/4 cu pământ, iar pe măsură ce planta crește, putem adăuga treptat pământ.
Semănatul castraveților
semănatul– plantele pregătite din răsad le plantăm în strat la distanța de 20x30 cm.
udarea – cu udarea trebuie să fim atenți, udăm numai la rădăcină, cel mai bine prin picurare, și anume pregătim un furtun de irigat în care facem mici găuri. Ideal ar fi să putem uda cu apă la temperatura de 20 °C. Pe vreme răcoroasă udăm mai puțin.
ciupirea – lăstarul principal îl ciupim după a treia sau a patra frunză. Stimulăm astfel formarea lăstarilor laterali, pe care apar de obicei mai multe flori femele și, prin urmare, mai multe fructe.
recoltarea – castraveții se recoltează la o lungime de max. 6–7 cm. Se evită astfel eventuala amăreală a castraveților. În prezent, însă, soiurile sunt atât de bine ameliorate, încât amăreala apare doar rar.
Cultivarea o putem rezuma, în linii mari, într-un fel de decalog, valabil în general, iar dacă îl respectați, succesul este asigurat.
- baza este alegerea unui soi tolerant (de exemplu Karen, Dalila, Admira), care, prin creșterea sa mai viguroasă, va depăși în parte mana.
- oferiți castravetelui un loc mai însorit și mai aerisit, cu sol bogat în humus și bine aprovizionat cu apă. Dimpotrivă, nu sunt potrivite locurile la umbră, la semiumbră sau închise, unde umiditatea aerului se păstrează mult timp.
- merită întotdeauna să respectați rotația culturilor, așa cum este indicată pe ambalajul semințelor. Schimbați, de asemenea, terenurile unde cultivați castraveți sau alte cucurbitacee după 3–4 ani.
- castraveții au nevoie de suport, pentru a se putea cățăra, fie cu ghidare orizontală, fie verticală. Acest lucru este important pentru ca frunzele să se usuce repede și să nu se poată menține pe ele mana.
- pentru irigare, respectați udarea regulată, prin picurare, la rădăcină. Astfel nu udăm frunzele, așa cum se întâmplă la stropirea prin aspersiune sau cu jet. Încercați întotdeauna ca frunzele plantei să se usuce cât mai repede după udare.
- o nutriție uniformă și suficientă a plantelor sprijină creșterea lor; chiar dacă sunt deja parțial atacate de mană, lăstarii noi pot să o depășească prin creștere.
- nutriția și tratamentele la castraveți depind în întregime de vreme, pe care este întotdeauna bine să o urmărim cu atenție. Dacă se apropie câteva zile ploioase la rând, tratăm plantele preventiv.
- protecția chimică la timp este necesară. Tratamentele însă nu le folosim de mai mult de 3 ori pe sezon și nu imediat înainte de recoltare.
- în timpul vegetației putem trata, de exemplu, cu Dithane. Citiți însă cu atenție modul de protecție și respectați perioada de pauză a tratamentelor.
- produsele și procedeele menționate le putem aplica și la alte plante cucurbitacee.
Castravetele și utilizarea lui
Castravetele este format în proporție de 90% din apă. Este o legumă ușoară, foarte potrivită și răcoritoare în lunile de vară. Datorită conținutului ridicat de apă și de potasiu este apreciat în sezonul cald.
Castravetele se cultivă cel mai des pentru prelucrare, și anume pentru murare și conservare. Îl conservăm în saramură pregătită, împreună cu ceapă, morcov și mărar. Unii adaugă pătrunjel, semințe de muștar. Rețetele diferă de la o familie la alta, unele ingrediente și pregătirea saramurii se țin secrete și depind de gustul fiecăruia.
Castravetele pentru salată îl folosim cel mai des în bucătăria rece. Este gustos crud, tăiat felii, în salate răcoritoare de legume. Ras, în salata clasică cehă cu zeamă dulce-acrișoară și piper, sau putem pregăti delicioasa tzatziki.
Este întotdeauna bine să folosim legumele de sezon din grădină, adică ceea ce ne crește chiar atunci, pe aceea o prelucrăm și o consumăm.
REȚETĂ: Tzatziki îl pregătim simplu. Răzuim castravetele pentru salată, stoarcem din el excesul de apă, amestecăm cu usturoi, mărar, sare și iaurt alb, amestecăm totul și servim ca sos pentru carne. Tzatziki este potrivit și ca gustare cu baghetă prăjită.
Cojile de castravete pentru salată pot fi folosite ca mască de față. Apa conținută de castravete este potrivită și în lunile de vară.
Murați castraveți – împărtășiți rețetele cu prietenii pe Facebook!
Comandați semințe productive chiar acum!
Castravetele cu iaurt este și o combinație răcoritoare în sezonul cald.
Autor: Hana Michalíková
S-ar putea să vă intereseze: Cultivăm castraveți – de la sămânță la murături