Salata verde, cea mai răspândită legumă cu frunze

Pe scurt: Salata se cultivă cel mai ușor din semințe semănate la circa 2 cm adâncime direct pe strat sau din răsaduri pregătite până la 4–6 frunze adevărate. Plantați la soare, la distanța de 20 × 25 cm, salata iceberg la 30 × 30 cm, și aveți grijă ca temperatura să nu depășească 25 °C. Salata de tăiat o recoltați după 7 săptămâni, salata cu căpățână după 10–11.

Salata verde este cea mai răspândită și cea mai îndrăgită legumă din grădinile cehe. Este nepretențioasă la cultivare, arată frumos pe strat și din ea se pot face nenumărate preparate.

În principiu, salata se împarte în trei tipuri cele mai frecvente:

• Salata cu căpățână (Lactuca sativa) – se numără printre cele mai îndrăgite. Probabil a fost obținută prin selecție din lăptuca sălbatică. Poate fi cultivată tot anul și rezistă la frig. La noi se cultivă ca plantă anuală. Există în multe variante, care diferă prin formă, culoare și mărime. Poate fi nu doar cu căpățână, ci și cu frunze libere, care pot fi culese și prelucrate treptat. Mai departe se împarte, după cultivare, în timpurie, de vară, pentru plantare în sere, sere încălzite, de câmp și alte tipuri.

• Salata iceberg – are frunze tari și fragede, căpățâna amintește de varză. Dacă nu deteriorați inima frunzelor la salata iceberg, planta crește din nou cu frunze noi și poate fi astfel recoltată de mai multe ori.

• Salata romană – are frunze lungi și gustoase, strânse într-o căpățână. Este mai pretențioasă la căldură și se dezvoltă bine în soluri bogate în humus și umede. Se coace mai târziu decât celelalte soiuri. Poate ajunge la 45 cm și 3 kilograme. Există și în mărime baby. Salata romană se poate folosi și la preparate termice.

Cultivarea salatei

Cel mai simplu salata se înmulțește din semințe. Încolțesc repede. În timpul încolțirii avem grijă să fie suficientă lumină, ca plantele să fie puternice și nu prea alungite.

Putem, așadar, să semănăm semințele direct pe strat. Semințele se pun la circa 2 cm adâncime. Sau ne putem pregăti răsadurile dinainte. Pentru repicat alegem plante mai mici, compacte, cu rădăcini ferme, care apoi cresc mai bine. Răsadurile ar trebui să aibă 4–6 frunze adevărate.

La plantarea răsadurilor aveți grijă la distanța corectă dintre ele. În culturile dese plantele se încurcă în creștere și sunt mult mai expuse bolilor și dăunătorilor.

Răsadurile se plantează atât de adânc, încât marginea de sus a bulbului de rădăcini să fie doar ușor acoperită cu pământ. Apăsați pământul în jurul plantelor cu grijă, dar ferm. La plantările timpurii plantele tinere suportă greu nopțile reci. Pentru protecție puteți folosi un material textil ușor, până când prind bine rădăcini.

Salata se poate cultiva pe același strat tot anul. Trebuie însă să alegem corect soiurile:

• Soiuri de primăvară – se seamănă în februarie în răsadniță, se plantează în martie și se recoltează în iunie

• Soiuri de vară – se plantează direct pe strat în aprilie. Se recoltează în septembrie.

• Soiuri de toamnă – se seamănă în august pe strat și se recoltează în octombrie.

• Soiuri de iarnă (care iernează) – se seamănă în octombrie și se recoltează în martie

Recomandăm plantarea într-un loc însorit, într-un sol lutos-nisipos bine afânat, unde temperatura nu depășește 25 °C, altfel salata ar face flori inutil de devreme, iar asta nu ne dorim. Udăm regulat. Cel mai bine între rânduri, nu direct pe plante. Salata se plantează la distanța de 20 × 25 cm, salata iceberg la 30 × 30 cm. Afânăm solul. Dacă plantăm în seră, aerisim des, ca să nu se instaleze mucegaiul.

Salata este potrivită și pentru grădini mai mici. Vă putem recomanda un amestecde semințe deja pregătit pentru un strat colorat – pajiștea italiană de salată

Dintre bucuriile nepretențioase ale copiilor fac parte primele semănături. Interesul lor îl putem îmbogăți printr-o semănare practică pe benzi de semințe.  Semințele sunt aici deja așezate uniform și vă economisesc și timpul cu rărirea salatei.

La fertilizarea salatei avem grijă la cantitatea de nitrați, care se pot acumula în frunze. Putem fertiliza atât cu îngrășăminte gata preparate, destinate direct legumelor cu frunze, cât și, de exemplu, cu zeamă de urzici, sau putem folosi 5 l de compost bine fermentat pe m² de strat.

Salata de tăiat se recoltează deja la 7 săptămâni de la semănat. Salata cu căpățână după 10–11 săptămâni, iar la cea romană așteptăm cu o săptămână mai mult. Având în vedere ritmul de creștere și de recoltare al salatei, puteți folosi locurile libere de pe strat pentru plantarea fie a unei salate cu căpățână pentru consum rapid, fie, de exemplu, a salatei de cules frunză de stejar și vă puteți bucura mai mult timp de frunze gustoase.

Alte tipuri de salată, mai mult sau mai puțin cunoscute:

Lăptucă, Lollo rosso, Lollo bianco, salată de câmp (Valerianella), Valerianella locusta, rucola, cicoare, cicoare roșie, Plantago coronopus, radicchio, andive, roșii și creață

Salata este alcătuită în principal din apă. Are un gust ușor și proaspăt. Conține vitamina C, vitamine din grupa B, calciu, fier, potasiu, betacaroten și fibre. Se potrivește bine ca garnitură ușoară și în preparate reci.

În general, salatele se potrivesc în salatele (preparatele) mixte, de unde și numele, în care sunt combinate mai multe tipuri de salată cu frunze, cu dressing (de iaurt, de ierburi aromatice). Salata cu căpățână se potrivește pentru o pregătire mai clasică, cu dressing dulce-acrișor, eventual cu slănină rumenită. Salata romană

se poate și căli ușor cu carne, pentru rulouri, umplutură, în risotto etc. Foarte gustoasă este proaspătă, cu dressing din ulei de măsline și oțet balsamic.

S-ar putea să vă intereseze: Conopida, o mâncare ușoară