Conopida, o mâncare ușoară

Pe scurt: Conopida este o legumă crucifera cu perioada de vegetație de 55–100 de zile, care se recoltează din iunie până în noiembrie. La 100 g are 85 kJ, 1 g proteine și 0 g grăsimi, deci este o mâncare ușoară. Pe strat îi priește semiumbra, solul fertilizat și udarea între rânduri.

Conopida, o mâncare ușoară

Conopida (Brassica oleracea var. botrytis) este o legumă din familia verzei (crucifere), ușor accesibilă și plină de substanțe valoroase. Conopida a fost obținută pe Peninsula Arabică, de unde s-a răspândit în Europa.

Cultivăm conopida

Pe straturile cehe conopida se cultivă puțin. Este pretențioasă la căldură și la un sol de calitate.

De aceea recomandăm să se sape și să se fertilizeze solul încă de toamnă. Solul se sapă la adâncime mai mare.

Răsadurile de conopidă trebuie să ni le pregătim dinainte - fie în martie în răsadniță sau în seră, fie dinfebruarie până în aprilie în jardinieră. Pe strat plantăm abia după Sfinții de Gheață. Recomandăm să se îngroape în strat iarbă cosită, ca să încălzească plantele de jos.

Conopidei îi priește semiumbra, de aceea nu o plantăm la soare direct. Recomandăm fertilizarea suplimentară, dar urmărim conținutul de azot. Conopidei îi priește udarea regulată, nu o udăm direct pe plante, ci între rânduri, în strat.

La conopidă deosebim soiurile:

• timpurii
• semitimpurii
• târzii

Primele două soiuri le plantăm pe strat la distanța de 50x60 cm, soiul târziu la 60x70 cm.

La conopide pot exista și diferite mutații de culoare. Cel mai răspândit este însă soiul cu buchet alb.

Din jardinieră sau răsadniță repicăm răsadurile unul de altul de îndată ce au prima frunză. Astfel obligăm plantele să dezvolte rădăcini mai numeroase.

Plantarea deasă nu îi este de folos conopidei. Cu cât planta are mai mult spațiu, cu atât dezvoltă un buchet mai mare.

Când conopida începe să deschidă frunzele interioare și între ele se află buchetul, putem strânge frunzele laolaltă cu o sfoară de rafie sau putem îndoi primele frunze spre interior, ca lumina soarelui să nu poată pătrunde la buchet. Zilnic verificăm apoi buchetele, ca să nu crape.

Conopida are, în funcție de soi, perioada de vegetație de circa 55 până la 100 de zile. Conopida se recoltează din iunie până în noiembrie. Împotriva dăunătorilor protejăm cu material textil netesut pe toată lungimea stratului. 

Compoziție

Conopida conține o cantitate mare de vitamina C, B, E, K, precum și fluor, cupru, iod, zinc. Conține acid folic, minerale și fibre. Valorile nutriționale la 100 g de conopidă: 85 kJ, 1 g proteine, 0 g grăsimi, 4 g glucide.

Conopida este bogată în potasiu.

Conopida nu este potrivită pentru persoanele cu probleme ale vezicii biliare și pentru cele care suferă de gută.

Conopida în bucătărie

Conopida are un gust ușor picant - va înviora orice meniu prin gustul și varietatea preparatelor pe care le putem face din ea. Conopida o fierbem sănătos la aburi sau o pregătim tradițional pane. La prepararea mâncărurilor folosim la conopidă inflorescența cărnoasă.

Cel mai îndrăgit preparat este conopida tradițională pane. În loc de triplă panare, conopida o putem trece de exemplu prin făină de porumb (mămăligă).

Conopida murată în oțet, cu ceapă și morcov, este un adaos excelent în bucătăria rece sau la aperitive.

Conopida o folosim în supe, fie cremă, fie supă de legume. Conopida fiartă în prealabil și în preparate gratinate - cartofi sau paste la cuptor. Putem pregăti și carne cu legume, în care conopida este o parte. Ca aperitiv cald, dar și legume coapte la cuptor. Și în salate, în saramură dulce-acrișoară.

Conopida o putem păstra și în congelator, dar o păstrăm porționată în buchețe mai mici.

Sfat: Conopida se fierbe descoperită - degajă substanțe sulfuroase care îi pot afecta gustul.

S-ar putea să vă intereseze: Cultivarea cruciferelor