Agrișele sunt fructe pe care cu siguranță toți le cunoaștem, dar știați câte vitamine conțin și ce delicii se pot pregăti din ele?



Agrișul provine inițial din Asia, Europa și America, unde creștea ca un arbust sălbatic.
În secolul al XV-lea, în Franța și Anglia au început să fie cultivate primele soiuri ameliorate cu fructe mai mari și rezistență la boli, care ulterior s-au răspândit în toată Europa.

La noi agrișul a ajuns undeva în secolul al XIX-lea, unde a fost ameliorată forma arborescentă a agrișului, iar în prezent unele dintre soiurile noastre se numără printre cele mai bune.


În acest articol veți găsi: cultivare, boli și dăunători, soiuri rezistente, efecte curative, agrișul în bucătărie

Cultivare

Agrișului îi convine cel mai bine un amplasament semi-umbros protejat de vânt, solul preferabil este mediu-greu, humos și nutritiv cu udare suficientă.

Plantarea se face toamna sau primăvara, însă cea de toamnă este mai potrivită, deoarece puieții au timp să prindă rădăcini parțial înainte de venirea îngheților și primăvara pot valorifica mai bine umiditatea din perioada de iarnă, ceea ce favorizează creșteri mai abundente în primul an.

Dacă plantați agrișul primăvara, aveți grijă ca puieții să nu sufere de secetă și asigurați-le udare regulată. Deoarece această plantă este autofertilă, este indicat să plantați întotdeauna mai mulți arbuști unul lângă altul, astfel asigurându-vă o recoltă mai mare.

Pentru formele arborescente plasați un suport solid, care ar trebui să ajungă până la înălțimea coroanei. În fiecare an, primăvara, este indicat să efectuați o tăiere de întinerire, când se îndepărtează lăstarii vechi și se păstrează doar cei tineri. Toamna este necesar să mulciți agrișul cu compost, pentru a preveni înghețarea profundă a solului.

Boli și dăunători

Cea mai temută boală care atacă aceste plante este făinarea americană. De aceea este indicată nu doar combaterea, ci și prevenția. Este important îndepărtarea regulată a frunzelor căzute și arderea ramurilor deja infectate, utilă poate fi și preparatul Bioton.

Sunt disponibile și soiuri rezistente, care sunt foarte rezistente la făinare. O altă boală care poate afecta agrișul este mucegaiul cenușiu.

Acesta începe să se manifeste pe vârfurile frunzelor și treptat petele brune se extind pe întreaga suprafață a frunzelor. Frunzele se usucă apoi și cad. Aici se recomandă îndepărtarea tuturor părților infectate ale plantei și utilizarea preparatului Acrobat.

Soiuri rezistente la făinare

  • Rolonda – produce fructe roșii până la violete cu gust acrișor, coroana este moderat deasă, are formă sferică și lăstari lungi și subțiri
  • Rokula – acest soi are o recoltă mare și regulată, fructele sale au culoare roșie și gust acrișor
  • Remarka – fructele acestui agriș sunt dulci-acrișoare și au culoare roșu închis, coroana este moderat deasă, de formă sferică, este un soi productiv
  • Rixanta – acest soi timpuriu produce fructe mari, galbene sau galben-verzui cu gust dulce, produce regulat și abundent
  • Invicta – soi timpuriu, ale cărui fructe sunt de dimensiuni medii cu culoare galben-verzuie și gust dulce, recolta vine regulat și cu randamente ridicate, se coacă la începutul lui iulie
  • Karmen – este un soi ceh, foarte calitativ, semitimpuriu cu fructe dulcege, care se coc în timpul lui iulie
  • Captivator - agriș cu fructe roșii, care se coc la mijlocul lui iulie, este foarte rezistent la făinarea americană și nu are spini
  • Hinnonmaki verde – fructele sunt verzi și se coc la începutul lui iulie, este de asemenea foarte rezistent la făinare
  • Hinnonmaki roșu – fructe roșii, de dimensiuni medii se coc la începutul lui iulie, este foarte rezistent la făinarea americană
  • Prima – produce regulat multe boabe mari de culoare galben-verzuie, este un soi semitimpuriu rezistent la antracoză și făinare
  • Černý neguš – acest soi provine din Rusia, are fructe de culoare neagră care se coc în iulie

Efectele agrișului asupra sănătății noastre

Agrișul este, datorită conținutului mare de vitamina C, un excelent antioxidant natural. Ne ajută în cazul constipației și artrozei, susține digestia și îmbunătățește starea de spirit.
Vitamina D este o prevenție împotriva bolilor vasculare, iar acizii grași nesaturați, care sunt conținuți în coajă, contribuie la funcționarea corectă a inimii.

Profitați de gustul delicios al agrișului în bucătărie

Din agriș puteți face și un peeling de înfrumusețare, pentru aceasta vă este suficientă doar pulpa sa.


Fructele dulci au multe utilizări în bucătărie, pot fi folosite pentru
gem, jeleu, compot, must sau direct în plăcinte. Mai mult, le pot consuma atât adulții, cât și copiii de la un an.

Puteți folosi nu doar fructele, ci și frunzele de agriș, uscate fiind potrivite pentru prepararea unei delicioase
infuzii calmante.


Prăjitură cu agriș

  • 380 g făină albă
  • 300 g zahăr tos
  • 250 g unt
  • 200 g agriș
  • 125 ml smântână fermentată
  • 4 ouă
  • 2 linguri făină albă (în care vom înveli agrișul)
  • 1 praf de copt
  • Grăsime și făină albă pentru uns tava

Untul, pe care l-am lăsat o vreme în afara frigiderului, îl frecăm cu gălbenușurile și zahărul până devine spumă. În spuma obținută adăugăm smântâna și jumătate din făină cu praful de copt și amestecăm cu grijă. Albușurile le batem spumă și le încorporăm ușor împreună cu făina rămasă în spuma de gălbenușuri.

Aluatul îl întindem pe tava unsă și presărată cu făină și deasupra adăugăm agrișul pe care l-am învelit în făină. Coacem în cuptorul preîncălzit la aproximativ 180°C timp de 40 de minute. Prăjitura poate fi servită presărată cu zahăr pudră ca un desert minunat.


Compot de agriș

  • 400 g zahăr
  • 1 kg agriș
  • 1 l apă

Aveți și voi o rețetă proprie? Împărtășiți-o cu noi.


Agrișul curățat puneți-l în borcane de conservare și spațiul rămas turați-l cu sirop de zahăr. Borcanele închideți-le ermetic și sterilizați-le 20 până la 30 de minute la 85°C.

Poftă bună!

Avem nevoie de acordul dumneavoastră pentru a folosi cookie-uri, astfel încât să vă putem arăta, printre altele, informații legate de interesele dumneavoastră.