Busuiocul - plantă aromatică și remediu eficient

Pe scurt: Busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă anuală iubitoare de căldură, înaltă de 30-60 cm. Semințele se seamănă în seră în martie-aprilie și germinează în 8-14 zile, iar răsadurile se plantează afară abia în mai-iunie, la 30 cm distanță. Frunzele au aroma cea mai intensă chiar înainte de înflorire, în iulie.

Busuioc - plantă aromatică și remediu eficient

Busuiocul este o condiment aromat și medicinal popular, cultivat și utilizat frecvent în gospodăriile noastre. Îl folosim în bucătărie pentru a condimenta mâncărurile, pentru a prepara renumitul pesto italian, dar și ca remediu pentru relaxarea tuturor tipurilor de spasme.

Busuiocul regal

Busuiocul adevărat (lat. Ocimum basilicum) este o plantă decorativă anuală cu un parfum specific, care crește până la o înălțime de 30-60 cm. În limbajul popular îi spunem și basilica sau busuioc aromat. Cuvântul busuioc provine din cuvântul grecesc basileus, care înseamnă rege.

Însuși cuvântul busuioc provine din cuvântul grecesc basileus, care înseamnă rege.
Provine din India și oamenii o cunosc încă din antichitate. Primele mențiuni despre busuioc le găsim în literatura sanscrită și în scrierile lui Hipocrate. A fost cultivat și în Asia de Sud, Persia și Africa. Coroane din busuioc adevărat au fost găsite în mormintele antice ale faraonilor. Se spune că busuiocul a crescut în jurul mormântului lui Isus după învierea sa, motiv pentru care unele biserici ortodoxe pregătesc din el ape sfințite și plasează ghivece cu busuioc lângă altare. Oamenii au folosit în special efectele sale terapeutice pentru întărirea stomacului, creșterea apetitului, în infecții stomacale, balonare, pentru ameliorarea tusei, calmarea nervilor și ca remediu în cazul mușcăturilor de șerpi și scorpioni. Multe popoare considerau busuiocul sacru, reprezentând pentru ele simbol al iubirii și protecției și în același timp însoțea sufletele celor decedați pe drumul către paradis. În Haiti, busuiocul este consacrat zeiței iubirii Erzulie. În Europa, busuiocul s-a răspândit mai târziu, abia în secolul al 16-lea. Utilizarea sa a fost popularizată de bucătăria franceză și italiană. În bucătăria italiană există regula că unde sunt roșii, este și busuioc. În prezent cunoaștem mai multe soiuri, care diferă între ele prin formă, mărime și culoarea frunzelor și florilor. Este creat practic pentru cultivarea în interior, unde cultivarea sa a devenit foarte răspândită în ultima vreme în regiunile noastre.

Ați auzit vreodată de compost? Poate ați învățat despre el încă din școală, dar ce înseamnă de fapt compostarea? Dacă sunteți grădinar începător sau vă place să cultivați plante acasă, compostarea poate fi un aliat excelent pentru economisirea banilor. Prin compostare puteți crea îngrășământ ecologic gratuit pentru plantele dvs. și, în același timp, veți reduce și deșeurile menajere. În acest articol, veți descoperi cum să pregătiți compost, ce puteți composta și ce nu și alte sfaturi utile.

Ce este compostarea?

Compostarea reprezintă descompunerea materiei organice. Este un proces natural în care microorganisme, bacterii și ciuperci transformă reziduurile organice în sol bogat în nutrienți numit compost. Compostul este adesea denumit și "aurul negru al grădinii" pentru că îmbunătățește structura solului, adaugă nutrienți și ajută la reținerea apei în sol.

Compostarea este unul dintre principiile de bază ale grădinăritului sustenabil și ecologic. În loc să aruncați resturile de legume, coaja de banane sau frunzele uscate în recipientul de gunoi, puteți să le transformați în îngrășământ valoros pentru plante. Și cel mai bun lucru? Nu trebuie să cheltuiți aproape nimic pentru acest proces.

Beneficiile compostării

De ce să compostați? Iată câteva motive convingătoare:

• Economisiți bani – nu mai trebuie să cumpărați îngrășăminte scumpe și saci de pământ pentru grădină
• Reduceți deșeurile – până la 30% din gunoiul menajer poate fi compostat
• Îmbunătățiți solul – compostul adaugă nutrienți esențiali și îmbunătățește structura solului
• Protejați mediul – compostarea reduce emisiile de gaze cu efect de seră care ar rezulta din descompunerea deșeurilor organice la groapa de gunoi
• Promovați viața microorganismelor – compostul conține microorganisme benefice care ajută plantele să crească sănătos

Cum să începeți compostarea

Compostarea este mai simplă decât credeți. Aveți nevoie de:

1. Un loc pentru compost

Puteți alege dintre mai multe opțiuni:

• Compostieră de grădină – ideală pentru grădini mai mari, puteți cumpăra una sau o puteți construi singuri din paleți din lemn
• Compostieră de baie – varianta mai mică, perfectă pentru balcon sau terasă
• Vermicompostieră – compostare cu ajutorul viermilor, excelentă pentru apartamente
• Grămadă de compost – cea mai simplă opțiune, suficient să alegeți un colț în grădină

2. Materialele corecte

Pentru compost de succes aveți nevoie de un echilibru între materiale verzi (bogate în azot) și materiale maro (bogate în carbon). Raportul ideal este aproximativ 1:2 – o parte verde la două părți maro.

Materiale verzi (azot):

• Resturi de fructe și legume
• Zaț de cafea
• Coji de ceai
• Iarbă proaspăt cosită
• Plante proaspete

Materiale maro (carbon):

• Frunze uscate
• Crengile și ramurile mărunțite
• Rumeguș și așchii de lemn
• Hârtie și carton (neimprimat)
• Iarbă uscată

3. Condiții corecte

Pentru ca microorganismele să poată descompune eficient materialele organice, compostul are nevoie de:

• Oxigen – învârtiți compostul în mod regulat (aproximativ o dată pe săptămână) pentru a asigura aerisirea
• Umiditate – compostul ar trebui să fie umed precum un burete stors, nu umed sau uscat
• Temperatură – temperatura optimă pentru compostare este între 55-65°C, dar compostarea funcționează și la temperaturi mai scăzute, doar mai lent

Ce puteți composta și ce nu

Pentru compost de calitate este important să știți ce puteți adăuga și ce ar trebui evitat.

Ce DA în compost:

• Resturi de fructe și legume
• Zaț de cafea și filtre
• Coli de ceai
• Coji de ouă (zdrobite)
• Frunze și iarbă
• Rumeguș și așchii
• Hârtie și carton neimprimat
• Resturi de plante din grădină

Ce NU în compost:

• Carne și pește
• Produse lactate
• Uleiuri și grăsimi
• Alimente gătite (pot atrage dăunătorii)
• Plante bolnave sau infectate cu dăunători
• Excremente de animale carnivore
• Rumeguș de lemn tratat
• Cenușă de la cărbuni sau brichete

Cum să pregătiți compost - instrucțiuni pas cu pas

1. Alegeți locul – locul ideal este un loc umbrit sau semi-umbrit din grădină cu drenaj bun
2. Pregătiți baza – puneți la bază ramuri și crengi care vor asigura drenajul
3. Adăugați materiale în straturi – alternați straturi de materiale verzi și maro
4. Umezește – după fiecare adăugare de materiale, umezește ușor
5. Învârtiți în mod regulat – aproximativ o dată pe săptămână amestecați compostul pentru a-l aera
6. Așteptați – compostul matur este gata în 3-12 luni în funcție de condiții

Cum să recunoașteți compostul matur

Compostul matur este gata de utilizat când:

• Are culoare maro închis aproape neagră
• Are miros plăcut de pământ de pădure
• Are structură măruntă și este ușor de fărâmițat
• Nu mai puteți recunoaște materialele originale
• Are temperatură similară cu mediul înconjurător (nu mai este fierbinte)

Utilizarea compostului în grădină

Compostul matur poate fi utilizat în mai multe moduri:

• Îmbunătățirea solului – amestecați compostul în sol înainte de plantare
• Mulci – răspândiți un strat de compost în jurul plantelor pentru a reține umiditatea și a suprima buruienile
• Îngrășământ pentru plante – adăugați compost în ghivecele cu plante sau în straturile de legume
• Ceai de compost – puneți compostul în apă, lăsați să se infuzeze și folosiți ca îngrășământ lichid pentru plante

Probleme frecvente la compostare și soluții

Compostul miroase urât

Cauza: Prea multă umiditate sau prea multe materiale verzi
Soluție: Adăugați materiale maro (frunze uscate, rumeguș) și învârtiți compostul mai des

Compostul este prea uscat

Cauza: Insuficientă umiditate sau prea multe materiale maro
Soluție: Adăugați apă și materiale verzi, amestecați

Compostul nu se încălzește

Cauza: Prea puține materiale verzi sau grămadă prea mică
Soluție: Adăugați mai multe materiale verzi bogate în azot, grămada ar trebui să aibă cel puțin 1m³

În compost sunt muște sau dăunători

Cauza: Alimente nepotrivite sau compost neacoperit
Soluție: Nu adăugați carne, lactate sau alimente gătite, acoperiți straturile proaspete cu materiale maro

Concluzie

Compostarea este o metodă simplă, ecologică și economică de a crea îngrășământ de calitate pentru grădina sau plantele dvs. Nu aveți nevoie de echipament scump sau cunoștințe speciale – doar puțină răbdare și dorința de a lucra cu natura. Încercați compostarea și veți vedea cu siguranță cum plantele dvs. vă vor mulțumi printr-o creștere mai sănătoasă și o recoltă mai bogată. Și nu uitați – fiecare pas către grădinărit sustenabil este un pas către o planetă mai sănătoasă.

Cultivarea busuiocului

Busuiocul este o plantă anuală iubitoare de căldură și lumină, cu aspect arbustiv. Cultivăm din semințe, pe care le semănăm în seră în cursul lunilor martie-aprilie. Semințele pot fi semănate de 2 ori pe an - primăvara și toamna. Semințele vor germina în 8-14 zile. Nu suportă îngheț, astfel încât plantele de busuioc precultivate la semănatul de primăvară le plantăm direct în grădină abia în cursul lunilor mai-iunie, la o distanță de 30 cm între ele. Între timp putem plasa plantele mici într-o locație intermediară, de ex. în pahare de iaurt. Busuiocul preferă soluri nutritive nisipoase, locații însorite și calde (dar nu soare direct) și umiditate suficientă. Îl plantăm în ghivece mai mari (ghivece). Planta de busuioc se udă dimineața sau după-amiaza, niciodată seara. În zilele foarte calde putem pulveriza frunzele. Protejăm locația de vânt. Cea mai intensă aromă și gust îl au frunzele de busuioc chiar înainte de înflorire. Partea aeriană a busuiocului este cea mai gustoasă în iulie. Ajută planta dacă îi tăiem vârful, se va ramifica mai mult și va fi mai deasă. Frunzele se retează în cursul lunilor iulie-septembrie, după-amiaza. Frunzele tinere de busuioc se pot smulge oricând. Frunzele mai vechi au un gust mai pronunțat. Pentru uscare, recoltăm planta de busuioc în timpul înfloririi și după uscare o sfărâmăm. Înflorește cu flori albe până la roșiatice. După înflorire, este recomandat să tăiem tufișul de busuioc la o dimensiune de 5-7 cm și planta va crește din nou. Recolta poate fi culesă și de trei ori pe an. Busuiocul formează fructe brune, numite nucule. Plantele se usucă la temperatura de 35-40°C. La depozitarea busuiocului trebuie să avem grijă ca acesta să fie păstrat într-un loc întunecos, într-un recipient închis și etanș.

Busuiocul în bucătărie

Se folosește ca condiment pentru a da gust și pentru a decora mâncăruri gata preparate și salate. Un lucru interesant este că busuiocul nu își pierde substanțele vindecătoare prin tratament termic. Îl adăugăm la mâncărurile fierte chiar înainte de finalizarea gătirii. Utilizarea sa este răspândită în bucătăria italiană pentru prepararea cunoscutului pesto de busuioc. Busuiocul excelează la prepararea pastelor, macaroanelor, dar și a cărnii de pui. Aroma busuiocului se completează perfect cu usturoiul. Are un gust excelent salata preparată din roșii, picurată cu ulei și condimentată tocmai cu busuioc. Face parte din oțeturile din plante aromatice. Îmbogățește foarte bine mâncărurile din dovleac, fasole și ciuperci.

Busuiocul - un medicament eficient

Busuiocul ajută la ameliorarea crampelor de diverse origini, acționează în caz de balonare și, prin faptul că stimulează sucurile gastrice, provoacă apetitul. Are efecte benefice în cazul bronșitei, tusei, tuberculozei și al bolilor cavității bucale. Crește ușor valorile tensiunii arteriale și îmbunătățește activitatea cardiacă în cazul bolilor miocardice. Busuiocul susține producția de lapte matern. Acționează vindecător asupra rănilor purulente și care se vindecă greu. Dacă o persoană suferă mai des de crampe, ar trebui să bea preventiv zilnic o ceașcă de ceai de busuioc. Frunzele uscate zdrobite introduse în nas ajută în caz de guturai. La prepararea ceaiurilor îl combinăm cu mentă, fenicul, chimion sau mușețel.

Decoct din busuioc

Îl preparăm astfel: adăugăm 1 lingură de busuioc uscat în 300ml de apă și fierbem aproximativ 10 minute. Apoi lăsăm să macereze 30 de minute. Decoctul astfel preparat se administrează de 3 ori pe zi câte 100ml, întotdeauna după masă. Îl bem în special în caz de febră și în cazul bolilor aparatului urinar.

Busuiocul – ingredient în produsele cosmetice

Planta de busuioc este utilizată și de industria cosmetică și parfumeria. Face parte din compoziția săpunurilor, a cosmeticelor pentru îngrijirea corpului, dar și a parfumurilor. Frunzele proaspete de busuioc le putem adăuga și în baia casnică.

Sfat: Încercați și busuiocul cu aromă de lămâie, este un ajutor excelent la condimentarea preparatelor culinare ;)

Busuiocul este o condiment cu aromă amărui care amintește de cuișoare și gust picant datorită conținutului de uleiuri eterice, taninuri și substanțe amare. Uleiurile sale esențiale pot fi utilizate și în aromaterapie. Este unul dintre ingredientele condimentului curry.