Fasole pitică Novores

Phaseolus vulgaris var. nanus - Novores

Fasolea pitică sau franceză - acestea sunt fasole de tip arbustiv. Cultivarea lor este ușoară și se caracterizează printr-un gust delicat pronunțat. Plantele ajung la o înălțime de aproximativ 50 cm și nu necesită susținere. Se potrivesc excelent și în ghivece pe balcon. Le putem consuma preparate termic sau „crude", proaspăt culese. Păstăile lor verzi, galbene și pestrițe au un gust delicios nu doar ca garnitură, ci și în salate, supe, murate sau cu slănină prăjită.

Cum se cultivă fasolea pitică

• Este o plantă iubitoare de căldură, prin urmare o plantăm în locuri însorite, protejate de vânt. În perioada înfloririi, fasolea necesită o temperatură între 20-25 grade Celsius. Fasolea este pretențioasă la udare, solul nu trebuie să se usuce, dar în același timp nu trebuie să fie nici prea umed! Toate tipurile de fasole necesită susținere. Soiurile ornamentale vor arăta spectaculos pe pergole, garduri sau în ghivece cu structuri de susținere. Soiurile comestibile le plantăm lângă prăjini sau creăm un spațiu din sfoară pentru legarea lor. Afânăm solul în jurul plantei și îl menținem curat de buruieni. Recoltarea regulată a păstăilor stimulează formarea de noi fructe.

• Semințele le semănăm în martie. Semințele le plantăm în substrat nutritiv permeabil și le plasăm într-un loc luminos. Fasolea necesită căldură pentru germinare, fiind potrivită sera sau patul germinativ. Pe locația finală, fasolea o semănăm după 15 mai, când nu mai există riscul de îngheț.

  Soiurile pitice le semănăm câte 3-4 semințe în gropi pregătite de aproximativ 5 cm adâncime, distanțate la circa 20 cm una de alta.

  Soiurile cățărătoare le semănăm câte aproximativ 5 semințe în gropi de 5 cm adâncime și, în funcție de tipul de susținere, până la un metru distanță una de alta.

• Sunt potrivite solurile nisipos-argiloase mai ușoare, cu suficiente microorganisme și nutrienți în sol. pH-ul ideal este în jur de 6,5.

• Folosim îngrășăminte NPK cu raport scăzut de azot. Primăvara se recomandă să adăugăm pe locația fasolei 3 kg de azot pe m2, 3-4 kg P2O5/m2 și 11 kg K2O/m2 într-o singură aplicare. Dacă fasolea este cultivată în sol nutritiv, nu este necesar să aplicăm deloc îngrășăminte.

• Cea mai gravă boală a fasolei este antracnoza. Pe păstăile tinere apar pete care se îngroașă și se măresc, miceliul pătrunde și în interiorul păstăii și atacă semințele, formând pe ele pete gălbui-brun până roșu-brun. Tratamentul se efectuează cu preparate chimice - fungicide și prin lichidarea resturilor vegetale după recoltare.

  Fasolea este atacată și de alte infecții fungice sau bacteriene, cum ar fi mucegaiul cenușiu, pătarea brună a frunzelor, pătarea bacteriană, rugina fasolei și altele.

  Muștița semințelor este o muscă ale cărei larve atacă cotiledoanele în germinare și vârful de creștere al plantei încă din sol, în special pe vreme mai rece și umedă. O protecție potrivită este tratarea semințelor cu insecticide.

  Un gândăcel mic, întunecat - bruchida fasolei atacă semințele, în care iernează. Duce la depreciere recoltei. O protecție potrivită este să depozităm semințele debușite în congelator (la temperatura de -10°C gândacii mor în 10-14 zile, la -17°C deja în 8 ore).

• Recoltarea pentru boabe o efectuăm când păstăile se usucă, iar semințele sunt ferme, bine coapte și complet colorate.

  Pentru utilizare culinară recoltăm păstăile încă necoapte, care dacă le îndoim ușor, se rup.