Castraveţi salată pentru seră Twenty F1

Cucumis sativus - Twenty F1

Castraveții sunt fără îndoială unul dintre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții murați sau castraveții de salată sunt probabil cel mai frecvent cultivat tip de legumă. Castraveții lungi sunt cunoscuți de toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu sunt amari și sunt potriviți pentru cultivarea în seră și sub acoperire de folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de peste 3000 de ani. Planta ajunge până la 2 metri lungime, este cățărătoare. Caracteristic are frunze mari, profund decupate, care cresc alternant. Castraveții formează flori mari galbene unisexuale, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul este castravete - bacă.

Castraveții vindecă arsurile de la soare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și pe deasupra mai pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare, care nu ne plac în castraveți, se pare că acționează asupra creșterii tumorilor. În plus, cucurbitacinul de tip C acționează similar, având și efecte antiinflamatorii. La consumul de castraveți apare rapid senzația de sațietate, ceea ce ajută la dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază cu castraveți, precum salate sau conserve, din castraveți se pot face și diferite salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum să cultivați castraveți

• Nu este recomandat să plantați castraveți acolo unde au fost cultivați anterior cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite straturile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită o locație luminoasă, caldă, care este adăpostită de vânt. Menținem solul în jurul răsadurilor răsărite afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu săpăm adânc. Plantele în faza a șase frunze sunt ciupite după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele formate. Prin ciupire grăbim recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în timpul arșiței solare nu este recomandată, suferă de arsuri și mană. Frunzele trebuie să fie uscate pe timp de noapte, așa că udarea după-amiază este complet nepotrivită și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castraveților este potrivit să folosim folie PVC care va proteja răsadurile de eventualele scăderi de temperatură. Cel mai potrivit este materialul textil netesut negru.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în strat, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, prin urmare temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă opțiune este precultivarea, când evităm mana castravetului. Semănatul poate fi efectuat începând cu jumătatea lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semănat câte o sămânță direct în ghivece sau tăvi de semănat. Putem precultuva la fereastră în interior sau în seră. Răsadurile sunt precultivate timp de 12 - 16 zile și temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15 - 18 °C. Excesul de apă nu face bine nici semințelor, nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le plasăm din nou la locația finală abia după 20 mai.

• Necesită pământ de calitate, îngrășat, prelucrat în profunzime.

• Este bine ca locația să fie îngrășată înainte de plantare cu gunoi de grajd bine odihnit, eventual compost maturat. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2 până la 3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate îngrășa cu balegar diluat cu gunoi de găină fermentat. Poate fi folosit și îngrășământ artificial Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica și Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători precum afidele, muștele albe sau păianjenii roșii pot slăbi semnificativ plantele noastre cultivate în caz de atac puternic. Din bolile fungice predomină mucegaiurile precum mana castravetului, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Este potrivit ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice să folosim preparatul ROCK EFFECT. Pentru tratarea împotriva bolilor fungice putem folosi preparatele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, apoi Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului viral al castravetului pot fi observate la aproximativ o lună și jumătate la plantele vechi. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care în timp îngălbenesc. Frunzele se zbârcesc și se deformează. Se transmit prin dăunători precum afidele sau muștele albe. Protecția constă în lichidarea dăunătorilor sugători care transmit boala și lichidarea plantelor în caz de atac.

• Recoltăm castraveții cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La recoltare avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Recoltăm fructele coapte.