Castravete pentru murături Regina F1

Cucumis sativus - Regina F1

Castraveții fac parte fără îndoială dintre cele mai populare tipuri de legume. Castraveții pentru murat sau castraveții de salată sunt probabil cel mai frecvent cultivat tip de legumă. Castraveții lungi sunt cunoscuți de toată lumea. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu sunt amari și sunt potriviți pentru cultivarea în seră sau sub folie. Castraveții provin din India, unde sunt cultivați de peste 3000 de ani. Planta este cățărătoare, ajungând până la 2 metri lungime. Are în mod caracteristic frunze mari, adânc zimțate, care cresc alternativ. Castraveții formează flori mari galbene unisexuale, mascule și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul este castravete - o bacă.

Castraveții vindecă arsurile de la soare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și, pe deasupra, pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele împotriva radicalilor liberi. Substanțele amare din castraveți, care nu ne plac, ar acționa împotriva creșterii tumorilor. În plus, cucurbitacina de tip C acționează în mod similar și are efecte antiinflamatorii. Consumul de castraveți provoacă rapid o senzație de sațietate, ceea ce ajută în dietele de slăbire.

Pe lângă preparatele culinare de bază cu castraveți, cum ar fi salatele sau conservarea, din castraveți se pot face și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum se cultivă castraveții

• Nu este recomandat să plantați castraveți acolo unde au fost cultivați anterior cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite straturile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită o locație luminoasă, caldă, adăpostită de vânt. Menținem solul afânat și curat în jurul răsadurilor încolțite. Castraveții au rădăcini superficiale, nu prașim adânc. Plantele în faza a șase frunze sunt ciupite după a cincea frunză și mai târziu și lăstarii laterali după fructele formate. Prin ciupire accelerăm recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în timpul soarelui arzător nu este potrivită, suferă de arsuri și mană. Frunzele trebuie să fie uscate noaptea, prin urmare udarea după-amiaza este complet nepotrivită și udăm doar dimineața. Pentru cultivarea castravetilor este indicat să folosiți folie PVC care protejează răsadurile împotriva eventualelor scăderi de temperatură. Cea mai potrivită este agrofibra neagră.

• Semințele de castraveți pot fi semănate direct în strat, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocurile termice, prin urmare temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă opțiune este precultivarea, când evităm mucegaiul castravetilor. Semănatul poate fi efectuat începând cu mijlocul lunii aprilie. Semănăm semințele în substrat de semănare câte o sămânță direct în ghivece sau tavițe de răsad. Putem precultura la fereastră în interior sau în seră. Răsadurile sunt precultivate timp de 12 - 16 zile și temperatura potrivită pentru germinația semințelor este de 15 - 18°C. Excesul de umiditate nu este bun nici pentru semințe, nici pentru răsadurile tinere, acestea ar putea muri cu ușurință. Răsadurile le plasăm din nou la locația finală abia după 20 mai.

• Necesită un sol de calitate, fertilizat, prelucrat în profunzime.

• Este bine ca locația să fie fertilizată înainte de plantare cu gunoi de grajd bine putrezit sau compost maturat. Acesta se lasă astfel pregătit încă 2 până la 3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate fertiliza cu balegă diluată cu excremente fermentate de găină. Se poate folosi și îngrășământul artificial Cucumin, destinat special pentru castraveți. Putem aplica și Cererit sau Floran.

• Dăunătorii sugători precum afidele, tripșii sau acarienii pot slăbi semnificativ plantele noastre cultivate în caz de atac puternic. Dintre bolile fungice, predomină mucegaiuri precum mana castravetilor, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Este indicat să folosim ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor sugători, ci și împotriva bolilor fungice, preparatul ROCK EFFECT. Pentru tratamentul împotriva bolilor fungice putem folosi preparatele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, de asemenea Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva, Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului viral al castravetilor pot fi observate la plantele de aproximativ o lună și jumătate. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care cu timpul se îngălbenesc. Frunzele se zbârcesc și se deformează. Sunt transmise de dăunători precum afidele sau tripșii. Protecția constă în eliminarea dăunătorilor sugători care transmit boala și eliminarea plantelor în caz de atac.

• Recoltăm castraveții cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La recoltare avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Recoltăm fructele mature.