Patisonul gustos

Patisonul gustos este o legumă din familia cucurbitaceelor, cu fructe turtite, în formă de disc. Este nepretențios la cultivare și va bucura orice cultivator nu doar prin fructele frumoase și gustoase.

Pe scurt: Patisonul se plantează la mijlocul lui mai direct pe strat, la distanța de 100–120 × 60 cm, sau se pregătește răsadul de la sfârșitul lui februarie. Cere un loc însorit, sol mai umed și hrănitor și udare regulată la rădăcini. Perioada de vegetație este de circa 70 de zile, se recoltează din iulie fructe necoapte cu diametrul de 10 cm, cel mult 15 cm.

Pregătirea răsadului în casă	de la sfârșitul lui februarie până în martie, în pahar pe pervaz
Semănatul și plantarea pe strat	mijlocul lui mai, după „Sfinții de Gheață”
Distanța de plantare	100–120 × 60 cm, mereu 2–3 semințe împreună
Perioada de vegetație	aproximativ 70 de zile
Recoltarea	din iulie, fructe cu diametrul de 10 cm (cel mult 15 cm)
Conținutul de apă al fructelor	în jur de 90 %

Patisonul gustos

Patisonul face parte dintre legumele-fruct din familia cucurbitaceelor. Dovlecii se cultivau încă acum circa 5000 de ani înainte de Hristos în Egiptul antic, în Grecia și la Roma. Fac parte acum dintre cele mai vechi legume cultivate, din care probabil a fost obținut și patisonul (lat. Cucurbita pepo).

Fructele de patison sunt albe sau galbene, în formă de disc, cu margine ondulată. Ca aspect este o legumă foarte decorativă și poetică prin formă. Este o podoabă a oricărui strat și a oricărui grădinar.

Patisonul conține 90 % apă. Conține și minerale importante, precum sodiu, potasiu, calciu și fier, precum și vitamina C și betacaroten (fructele galbene au un conținut mai mare de betacaroten). Conține potasiu. Se potrivește în preparate ușoare de vară.

Planta de patison este anuală, cu port de tufă. Este tipică prin florile mari galbene. Trunchiul este format dintr-o tulpină goală, nelemnoasă, cu frunze mari și stoloni de tip liană. Poate fi acoperită cu peri mai aspri. Planta, dacă prosperă, crește foarte repede,în schimb, dacă îi lipsește udarea sau vine vreme mai rece, se ofilește și moare foarte repede.

Patisonul este gustos și ușor. Conține multe fibre. Este potrivit pentru mese ușoare.

Semințele de patison ni le putem desigur pregăti dinainte la sfârșitul lui februarie/în martie, în casă, într-un pahar pe pervaz. Planta este însă atât de rezistentă, încât o putem planta la mijlocul lui mai direct pe strat.

Cultivăm patisonul

Pentru cultivarea patisonului sunt potrivite soluri mai grele, lutoase, cu conținut ridicat de nutrienți. Recomandăm să se sape solul încă de toamnă și să se încorporeze compost sau gunoi de grajd.

La semănatul semințelor de patison direct pe strat recomandăm să așteptăm cu semănatul până după Sfinții de Gheață. Semințele le semănăm la distanța de 100–120 cm x 60 cm, mereu circa 2–3 semințe împreună. Semințele nu le punem însă una peste alta, le lăsăm mereu puțin spațiu. Nu le aruncăm deci pur și simplu în groapa pregătită.

Semințele plantate le udăm cu grijă. Patisonul, asemenea dovlecelului, cere soluri mai umede și un loc însorit. Udarea regulată o faceți la rădăcini, nu pe frunze și fructe, cel mai bine seara.

Planta o putem fertiliza și pe parcurs, deoarece formează o tufă stufoasă și are nevoie într-adevăr de multe nutrienți. Putem fertiliza suplimentar cu îngrășăminte industriale sau cu compost.

Recoltăm patisonul

Patisonul are o perioadă scurtă de vegetație (circa 70 de zile) și în cazul ideal putem recolta fructele deja în iulie. Se recoltează asemănător cu castraveții. La recoltarea regulată crește productivitatea.

Fructele de patison le recoltăm încă necoapte. Dacă respectăm procedeul de semănat, fructele ar trebui să aibă optim 10 cm în diametru, cel mult 15 cm. Fructele mai vechi au coaja foarte tare. Fructele nu le tăiem cu cuțitul, ci răsucim pețiolul de la tulpină. Dacă am tăia fructele, există riscul transmiterii bolilor.

Dacă recoltăm mai multe fructe decât putem consuma, patisonul îl putem depozita. La recoltare aveți grijă ca fructele să rămână nedeteriorate, fără zgârieturi și julituri. Le păstrăm într-o încăpere răcoroasă și uscată.

Încercați supa de patison, patisoni pane și prăjiți sau un cozonac de patison.

Rețete

Patisonii îi putem mânca și cruzi, ca adaos în salate. Nu sunt însă atât de gustoși, de aceea îi pregătim mai bine în stare caldă. Pentru rețete cu patison nu trebuie să mergem departe, cine este obișnuit să gătească cu dovleac sau dovlecei va găsi simplu să-i înlocuiască cu patison. Ceilalți vor crea cu siguranță o originală rețetă (patisonul scobit îl umpleți cu un amestec de carne tocată, ceapă și condimente după gust, presărați cu brânză rasă și coaceți și veți fi surprinși de gustul excelent.

În lunile de vară putem folosi grătarul și tăia patisonul, unge cu ulei de măsline cu usturoi și în această marinadă îl grătărim pe grătarul de afară. Este un adaos excelent pentru carne.

Cunoașteți o mâncare gustoasă din patison? Împărtășiți rețeta cu prietenii pe Facebook!

Semințele de patison comandați-le chiar acum!

Autor. Hana Michalíková

S-ar putea să vă intereseze: Dovleacul: dovleacul comun