Dudul – nu doar casa viermelui de mătase

Pe scurt: Dudul negru (Morus nigra) poate fi cultivat și în condițiile noastre, rezistă la îngheț până la cca -29 °C și i se potrivesc cel mai bine locurile mai calde, adăpostite. Ajunge la aproximativ 10 m și este autofertil, deci rodește și un singur arbore. Fructele se coc de la mijlocul verii și trebuie prelucrate repede.

Dudul este cunoscut mai degrabă în legătură cu viermele de mătase și cu producerea mătăsii adevărate.  Procurarea omizilor de vierme de mătase care ar produce firele de mătase este destul de dificilă, de aceea dudul are în condițiile noastre mai degrabă o funcție decorativă. De neuitat sunt fructele lui foarte gustoase, care amintesc de zmeură. 

Dudul supraviețuiește și în condițiile noastre climatice, rezistă la îngheț până la cca -29 °C.

În acest articol poți citi: dudul negru, dudul și mătasea, cultivarea, valoarea nutritivă, folosirea fructelor, înghețată de casă

Dudul negru

Dudul negru (lat. Morus nigra) face parte din familia dudului (lat. Moraceae) de plante. Pe lângă dudul negru se întâlnesc dudul alb (lat. Morus alba) și dudul roșu (lat. Morus rubra). Prin încrucișarea dudului negru cu cel roșu a fost obținut dudul de Trnava (lat. Morus trnaviensis). 

Dudul negru ajunge de obicei la o înălțime de cca 10 m, ceea ce este mai puțin decât cei doi colegi ai lui, de aceea apare mai des în grădini și în parcuri. Dudul negru este un arbust foios. Scoarța dudului negru este brumată, în tinerețe are culoare verde deschis. 

Arborii mai bătrâni au scoarța crăpată, brun-cenușiu deschis. Frunzele au formă palmată, cu margini dințate, partea de dedesubt este păroasă. Dudul negru înflorește în perioada mai–iunie. 

Fructele sunt mici, violet închis până la negre, ca aspect amintesc de zmeura mare. Fructele se coc treptat, fructele coapte cad. Ca gust fructele sunt dulci, cu miros fin. 

Dudul și mătasea

Dudul este asociat din timpuri străvechi cu mătasea adevărată. Nu este de mirare, omizile viermelui de mătase (lat. Bombyx mori) se hrănesc numai cu frunzele dudului alb. 

În China, producerea mătăsii din firele fluturelui de noapte, viermele de mătase, este cunoscută de peste 5000 de ani. La o vizită în China cu greu vei găsi acest fluture rar, în toată lumea se crește astăzi exclusiv în ferme specializate în producția de mătase. 

Cum arată viermele de mătase? Adulții sunt foarte discreți, fluturi acoperiți cu puf alb, de cca 5 cm. Spre deosebire de majoritatea fluturilor, nu pot zbura și nici nu pot primi hrană. În timpul vieții depun doar ouă, din care în curând ies omizile.

Tocmai aceste omizi foarte lacome sunt producătoarele firului de mătase. Omizile nesățioase trebuie să năpârlească de mai multe ori și chiar înainte de transformare în crisalidă încep să își formeze un cocon din fir pur de mătase. Firul de mătase este produs de glandele salivare. 

Un cocon este format dintr-un fir lung de 300–900 m. Coconii înfășurați cu omizile transformate în crisalide se adună și se încălzesc. Prin temperatura ridicată omizile sunt ucise, iar coconul poate fi depănat și trimis la prelucrare ulterioară. Producerea mătăsii din firul de mătase este foarte complicată, de aceea astăzi nu mai are aceeași importanță ca în trecut, în prim-plan au apărut fibrele sintetice. Mătasea adevărată este totuși și astăzi foarte apreciată și se cos din ea modele de lux de îmbrăcăminte.

Cultivarea dudului negru

Dudul negru poate fi fără probleme cultivat în grădinile din condițiile noastre climatice, se dezvoltă mai bine în zonele mai calde. Dudul este nepretențios la compoziția solului, suportă și locuri mai uscate. Nu suportă mlaștinile. Arborii îi poți planta într-un loc însorit sau ușor umbrit. 

Dudii sunt sensibili la gerurile puternice fără zăpadă, de aceea plantează-i într-un loc adăpostit. Dudii pot fi cultivați ca arbori clasici cu trunchi înalt. Prin tăiere se poate forma un arbore cu trunchi mai scund, din care fructele se recoltează mai ușor. La plantele mai bătrâne se rărește, prin tăiere, în sfârșitul iernii, după nevoie, coroana. 

Plantele sunt autofertile, de aceea vei avea fructe chiar și de la o singură plantă din grădină. Fructele alungite încep să se coacă cam de la mijlocul verii. 

Fructele complet coapte sunt negre, lucioase și se pot desprinde ușor. După coacere fructele cad foarte repede. Fructele coapte au un gust plăcut dulce. Fructele recoltate trebuie prelucrate repede, pentru că se strică foarte curând. Din dude se fac cel mai des dulcețuri, sucuri, compoturi, desigur se pot consuma și proaspete. 

Valoarea nutritivă a dudului

Dudul are mai multe utilizări. Frunzele dudului alb sunt hrana viermilor de mătase, iar fructele sunt foarte gustoase. Fructele se pot consuma proaspete sau prelucrate. Rădăcinile nu se folosesc în bucătărie. 

Dudele conțin fier. Sunt deci un adaos potrivit în alimentație. De remarcat este conținutul de vitamina C și de resveratrol, care este un antioxidant. Pe lângă dudele închise la culoare, se găsește în vinul roșu. 

Folosirea fructelor de dud

Mai demult folosirea fructelor de dud era mult mai largă. Sucul de dude se folosea pentru vopsirea țesăturilor, fructele se uscau. 

Astăzi din dude se fac mai ales dulcețuri, compoturi și sucuri gustoase. Prepararea compoturilor, dulcețurilor și a sucului din dude este foarte simplă și complet identică cu cea de la alte fructe similare. Dudele se pot desigur folosi și la prăjituri, în deserturi sau la decorarea cupelor cu fructe...

Ai încercat înghețata din dude?

Înghețata din dude este foarte simplu de făcut. Pentru preparare vei avea nevoie de cca 200 g de dude, frișcă lichidă (33 %), 300 g de iaurt alb des, 70 g de zahăr și 2 lingurițe de suc de lămâie. Pune toate ingredientele într-un bol, mixează-le și toarnă-le în aparatul de înghețată.

Poftă bună!

A scris LenkaZ

Te-ar putea interesa: Dudul – cum cultivi un arbore pe nedrept trecut cu vederea