Bandă de semănare ridiche perpetuă Lada, 5m

Raphanus sativus - Ridiche

Ridichea este o legumă-rădăcină originară din Japonia. Este caracterizată de gustul său și este ușor de cultivat. Gustul său picant provine din uleiul de muștar care are un efect benefic asupra digestiei. Conține cantități mari de vitamina C și acid folic. Conține, de asemenea, calciu, sulf, caroten, potasiu și vitamina B. Ridichile au efect antibacterian, în același timp distrug mucegaiul din intestine, mucoasa și stomac, scad colesterolul, eliberează mucusul în timpul tusei, elimină constipația și acționează împotriva balonării. În plus, sunt potrivite pentru diete, deoarece conțin un minim de grăsime. În bucătărie se bucură de mare popularitate. Sunt cel mai bune atunci când sunt consumate proaspete, de exemplu în salate, pastă tartinabilă.

Cum să cultivați ridichi

• Pentru semănatul timpuriu în sol deschis este potrivit să alegeți locații însorite, pentru vara preferabil umbrite. Udăm ridichile dimineața și seara. Pentru a preveni crăparea bulbilor, este recomandabil să limităm fluctuația umidității solului prin udare. În timpul vegetației îndepărtăm buruienile din straturi și săpăm cu atenție în jurul ridichilor.

• Semănatul de primăvară în straturi se face imediat ce solul se usucă. Semănăm în rânduri distanțate la 15 – 20 cm și la o adâncime de 1 cm. După răsărire și formarea frunzelor cotiledonare rărim la 3 – 4 cm.

  Ridichile pot fi precultivate în seră caldă sau în pat cald din februarie. În acest caz semănăm în rânduri distanțate la aproximativ 10 cm. După răsărire, plantele sunt, de asemenea, rărite.

• Pentru cultivarea ridichilor este potrivit un sol permeabil, ușor până la mediu greu, lucrat în profunzime, care este bogat în humus și are suficientă umiditate a solului.

• Ridichile nu se fertilizează cu gunoi de grajd. Ar acumula nitrați în ele, care sunt periculoși pentru organismul uman. Ridichile nu se fertilizează în timpul vegetației. Este recomandabil să fie incluse ca cultură premergătoare.

• În semănături îndesate există riscul de atac al bolii fungice a gâtului răsadurilor cunoscută sub numele de căderea plantelor tinere. Gâtul atacat se îngălbenește și plantele mor. Semănatul se face rărit și se menține doar o umiditate moderată.

  Cu udarea neregulată este legată crăparea bulbilor, care se dezvoltă, de exemplu, în timpul ploilor după o perioadă mai lungă de secetă.

  Musca ridichilor, ale cărei larve formează galerii în capetele rădăcinilor, este un dăunător important al ridichilor. Textilul netesut va împiedica muștele să depună ouă pe gâturile rădăcinilor ridichilor. Din protecția chimică este potrivit să se folosească Sumithion Super. Udarea regulată previne, de asemenea, atacul gândacilor purice, care rod frunzele.

• Ridichile se recoltează după necesități, când sunt coapte. Maturitatea se recunoaște după dimensiunea bulbului.