Physalis Kapstachelbeere - semințe de physalis

Physalis peruviana - Kapstachelbeere

Plantă perena de grădină, care are o creștere expansivă. Ajunge la o înălțime de 60 - 120 cm. Nepretenţioasă, se cultivă și se înmulțește ușor. Primăvara este împodobită cu flori discrete, mai târziu florile sunt înlocuite cu băşicuțe umflate, a căror culoare trece de la verde, la galben până la portocaliu strălucitor și roșu. Băşicuțele seamănă foarte mult cu lămpițe și ascund fructe mici sferice, care au culoare roșie, portocalie sau galbenă. În funcție de ce fel de specie de Physalis este vorba, acestea pot fi consumate sau nu.

Așa cum s-a menționat mai sus, există peste 100 de specii de Physalis. Printre cele mai cunoscute se numără Physalis peruviana (P. peruviana), ale cărei fructe sunt comestibile și au gust de ananas. Physalis alkekengi (P. alkekengi) se cultivă în principal ca plantă decorativă. Physalis ixocarpa sau mexicană (P. ixocarpa) face parte din speciile anuale de Physalis. Fructele sale sunt comestibile și se cultivă în America ca legumă.

Fructele de Physalis comestibile au un gust picant, dulce-acrișor, foarte răcoritor. Conțin o cantitate mică de zaharuri, pectine, provitamina A și vitamina C. Din substanțele minerale este semnificativ conținutul de potasiu, fosfor și calciu. Din fructe se pot prepara gemuri, sosuri, pot fi consumate crude sau înăbușite cu miere. Physalis alkekengi este printre cele mai căutate plante decorative. Lămpițele sale pot fi folosite pentru diverse activități creative. Din lămpițe se pot face aranjamente florale uscate în vaze, sau pot fi desfăcute și încorporate în coroane de toamnă, sau pot fi curățate și transformate în stele, pe care le puteți pune într-un bol ca decor. Cel mai mare avantaj al Physalis este însă creșterea sa rapidă.

Cum se cultivă Physalis

• Plantele necesită expunere însorită sau semi-umbrită. Udăm plantele după necesitate. În condițiile noastre se cultivă ca plantă anuală. Crește foarte vioi. Prin urmare, este bine să cântărim locul în care vom planta planta. Există riscul ca aceasta să sufoce alte plante din strat.

• Semințele le semănăm în martie-aprilie în substrat special destinat semănatului și înmulțirii. Răsadurile crescute le plantăm la amplasamentul final abia în mai, după înghețuri. Pentru o plantă este bine să lăsăm un spațiu de aproximativ 0,5 x 0,5 m.

• Physalis alkekengi nu necesită niciun sol special. Cel mai potrivit este un substrat nutritiv, permeabil, umed cu reacție ușor alcalină.

  Physalis peruviana necesită soluri humifere prelucrate profund.

• Nu trebuie să fertilizăm plantele pe soluri nutritive, în special nu trebuie să fertilizăm Physalis alkekengi. Physalis peruviana necesită la fiecare 14 zile sub formă de udare fertilizare cu îngrășământ NPK complet. Este indicat să alegem de exemplu Cererit sau Kristalon - fruct și floare.

• Plantele nu sunt atacate de niciun dăunător sau de păsări.

• Physalis peruviana se recoltează din septembrie până în octombrie. Maturitatea lor o recunoaștem după culoarea căfenie a lămpițelor. Se culeg împreună cu caliciul, care însă trebuie îndepărtat după recoltare, pentru ca fructele să nu se amărască.

  Physalis alkekengi destinată decorațiunii se recoltează după necesitate. Poate fi uscată într-o încăpere caldă, întunecată și aerisită.