Colocasia comestibilă – numită taro

Pe scurt: Colocasia comestibilă (taro) este o plantă tropicală, ai cărei tuberculi de până la 5 kg se consumă asemănător cartofilor, iar frunzele tinere ca spanacul. Tuberculii crudi sunt ușor toxici din cauza acidului oxalic, de aceea preparați-i întotdeauna termic și turnați apa de fierbere. Se cultivă din tuberculi într-un substrat permanent umed, la semiumbră.

Colocasia comestibilă – numită taro

Colocasia comestibilă (lat.Colocasia esculenta) – poate o cunoașteți sub numele de taro, kulkas sau și cartoful tropicelor – face parte dintre plantele monocotiledonate din familia aracee (lat. Araceae). Colocasia face parte dintre culturile foarte vechi. Se cultiva încă în Egiptul antic.

Colocasia este cultivată ca plantă agricolă. Se cultivă pe câmpuri mlăștinoase. În Asia, Africa și Oceania crește spontan. Poate fi însă cultivată și ca plantă ornamentală. Marginal seamănă cu varza kale.

Colocasia nu are tulpină. Frunzele lungi, cu pețiol, cresc direct din tuberculi. Frunzele au formă de inimă și pețiol lung. Sunt veșnic verzi. Frunzele pot ajunge până la 2 m înălțime. Florile de colocasia sunt galbene.

Colocasia comestibilă este potrivită pentru plantarea în jurul luciurilor de apă din grădină. Frunzele ei grandioase le puteți folosi în plantări în grup. Culoarea lor verde contrastează excelent cu florile colorate. Accentuează albul.

Colocasia nu este pretențioasă la cultivare. Dacă îi asigurați condițiile de pornire de bază, atunci cultivarea ei este ușoară. Colocasia are nevoie de o bună umiditate a aerului, de semiumbră cu soare cald și de sol fertil.

Cultivăm colocasia comestibilă

Colocasia o cultivăm din tuberculi. Tuberculii pot cântări până la 5 kg. Cei mai mici tuberculi au de la 50 g. Tuberculii mai mari se pot tăia în bucăți mai mici, după numărul de muguri. Tuberculii se plantează într-un substrat permeabil, cu mugurele în sus. Substratul permeabil îl amestecați cu un procent de nisip de râu. Îi priește un pH al solului ușor acid. Pentru menținerea temperaturii și umidității optime folosiți la pregătirea răsadurilor o mini-seră. Așezați-o pe un pervaz pe care pătrund lumina și căldura. Nu o expuneți razelor directe ale soarelui. Tuberculii trebuie să fie complet acoperiți cu substrat. Rădăcinile cresc pe vârful lor. Dacă ar fi în aer, s-ar usca.

De îndată ce răsar rădăcinile, mutați tuberculii câte unul în ghivece. Substratul ar trebui să fie fertil, cu un bun strat de drenaj. Tuberculii într-un timp foarte scurt se întăresc și își umplu ghiveciul cu rădăcini. De îndată ce ghiveciul este plin de rădăcini, mutați  colocasia într-unul mai mare.

Colocasia face parte dintre plantele pretențioase la umiditate. Mențineți permanent umed substratul. Dacă substratul se usucă, atunci colocasia se retrage înapoi în tuberculi, iar partea aeriană a plantei moare. Colocasia răsare din nou de îndată ce substratul atinge umiditatea optimă.

Recomandare: Colocasia face parte dintre plantele de mlaștină. Prosperă în condiții asemănătoare tropicelor.

Colocasia o puteți cultiva ca plantă de apartament. Dacă doriți să o cultivați ca plantă de exterior, atunci este indicat să o aclimatizați treptat și să o obișnuiți cu condițiile noastre de lumină. De îndată ce este pregătită, rezistă afară din mai până în septembrie.

La plantarea în aer liber se remarcă excelent în jurul luciurilor de apă din grădină. Este potrivită și pentru plantări în grup. Are frunze verde intens, care contrastează excelent cu plantele înflorite. Cu plante acvatice parfumate precum nufărul și lotusul.

Colocasia iernați-o la o temperatură în jur de 16 °C.

Consumul de colocasia comestibilă în lume

Tuberculii de colocasia pot cântări până la 5 kg. Se folosesc în preparate tradiționale din țările africane și asiatice. Tuberculii au culoarea smântânii. Tuberculii de colocasia se pot fierbe, prăji, coace și usca. După fierbere se înmoaie și au o consistență ușor gelatinoasă. Uscați se macină în făină. Tuberculii se prelucrează în amidon ca și cartofii. Acest amidon este mai puțin caloric decât cel din cartofi.

Din tuberculi se pregătesc preparate variate. Sunt potriviți și pentru deserturi dulci. Se adaugă în supe. Puteți pregăti din ei un piure. Piureul se poate combina cu legume sau servi ca garnitură la carne.

Din frunzele tinere puteți pregăti un preparat asemănător spanacului. Unele soiuri de colocasia conțin o cantitate mare de acid oxalic. Nu uitați în niciun caz de prepararea termică amănunțită. Apa în care ați fiert tuberculii nu o mai folosiți. Turnați-o!

Tuberculii de colocasia puteți să-i cumpărați din magazine specializate și din supermarketuri mai mari. Căutați-i și sub denumirea de Taro. Nu consumați tuberculi proaspeți, sunt ușor toxici. Cauzat tocmai de acidul oxalic. Au un conținut ridicat de amidon și de aceea au un gust amărui. Se consumă doar după preparare termică. Coapți au gust de castane. Tuberculii fierți și rumeniți serviți-i ca garnitură la carnea la grătar.

Rețetă: Colocasia comestibilă – tuberculi de taro – tuberculii cumpărați fierbeți-i suficient. Simplu puteți pregăti din ei o salată. Tăiați taro în cubulețe. Amestecați alte legume pe care le iubiți – fasole verde, morcov, țelină cu pețiol. Asezonați cu piper și sare. Puteți adăuga creson încolțit sau o plantă aromatică proaspăt culeasă – maghiran, cimbru de grădină... Legați cu maioneză, iaurt alb sau sos tartar. Serviți cu o baghetă crocantă.

Încercați originalul taro exotic. Cultivați colocasia comestibilă. O puteți consuma. O puteți cultiva pentru frunzele ei minunate. Va însufleți nu doar grădina voastră!

Cultivați vreo plantă exotică, din care recoltați și consumați fructe?

V-a plăcut acest articol? Distribuiți articolul prietenilor pe Facebook!

Autor: Hana Michalíková

S-ar putea să vă intereseze: Salcie