Îngrășăminte organice

Îngrășăminte organice – pentru unii pot fi retro, pentru alții bio. Pentru fertilizare se pot valorifica diverse materiale reziduale. Îngrășământul verde. Știți cum să vă amenajați un compost? Citiți mai mult...

Pe scurt: Îngrășămintele organice – gunoiul de grajd, gunoiul lichid (urina animală), cenușa, turba, îngrășământul verde și compostul – aduc în sol substanțe nutritive, materie organică și microorganisme și cresc formarea humusului. Gunoiul de grajd conține aproximativ 75 % apă, 15 % substanțe organice și 0,5 % azot. Compostul se maturizează cel mai bine la 35–40 °C și se răstoarnă cel puțin o dată pe an.

Compoziția gunoiului de grajd	75 % apă, 15 % substanțe organice, 0,5 % azot, 0,1–0,2 % fosfor, 0,3–0,6 % potasiu
Dozarea cenușii de lemn	aprox. 2 kg la 10 m², toamna sau iarna, azotul trebuie completat separat
Diluarea gunoiului lichid în timpul vegetației	de cel puțin 3 ori
Dimensiunile compostului	lățime max. 2 m, înălțime max. 1 m, lungime oricât
Raportul dintre material și pământ vegetal	5:1 (humificare)
Temperatura de maturare a compostului	optim 35–40 °C, nu trebuie să depășească 65 °C

Îngrășăminte organice

Îngrășămintele organice au o importanță deosebită la cultivarea legumelor. Îngrășămintele organice sunt așa-numitele îngrășăminte de fermă/zootehnice. Ele aduc în sol o cantitate mare de substanțe nutritive minerale, materie organică și microorganisme. Cresc formarea humusului în sol, favorizează activitatea microbiană și cresc fertilitatea solului.

Printre îngrășămintele organice se numără:

Gunoiul de grajd – este îngrășământul de bază pentru majoritatea speciilor de legume cultivate în grădină. Fertilizarea directă cu gunoi de grajd nu se potrivește tuturor plantelor. Gunoiul de grajd este un îngrășământ care, după încorporarea în sol, se descompune treptat, iar plantele pot extrage din el substanțe nutritive chiar și timp de câțiva ani.

Gunoiul de grajd conține 75 % apă, 15 % substanțe organice, 0,5 % azot, 0,1–0,2 fosfor, 0,3–0,6 potasiu.

Gunoiul de grajd influențează favorabil proprietățile fizice de bază ale solului. Solurile ușoare le leagă, le crește coeziunea și capacitatea de a reține apa. Solurile mai grele și bătătorite le aerisește și le crește permeabilitatea.

Tipuri de gunoi:

gunoiul de cal – se numără printre cele mai bune. Gunoiul proaspăt este potrivit pentru amenajarea răsadnițelor calde. Gunoiul de cal bine maturat și învechit se potrivește tuturor tipurilor de sol, pe care le aerisește și le încălzește.
gunoiul de oaie – este mai bogat în substanțe nutritive decât gunoiul de cal. Este potrivit și pentru amenajarea răsadnițelor, dar își pierde mai repede puterea de încălzire
gunoiul de vacă – este mai rece și mai apos. Se amestecă adesea cu gunoiul de cal. Este potrivit pentru fertilizarea de toamnă. Amestecul de gunoi de cal și de vacă.
gunoiul de porc – este rece. Este indicat să fie compostat înainte de folosire.
gunoiul de iepure și excrementele de păsări – conțin o cantitate mare de substanțe nutritive de bază. Cel mai bogat în substanțe nutritive este guanoul de porumbel. Gunoiul de iepure este preferabil să fie compostat în prealabil. Excrementele de păsări de curte se lasă cel mai bine să fermenteze 2–3 săptămâni și se folosesc diluate ca apă de udare hrănitoare.

Ca alt îngrășământ putem folosi:

Cenușa – rezultă din arderea lemnului. Conține 5–15 % acid fosforic, 8–10 % potasiu, 25–40 % calciu și o cantitate mică de magneziu și compuși ai sulfului. Cenușa se dozează cu aproximativ 2 kg la 10 m². Cu cenușă se fertilizează toamna sau iarna, cel mai târziu cu mai multe săptămâni înainte de semănat. Cenușa nu conține azot, de aceea, la fertilizarea cu cenușă, trebuie completat un îngrășământ cu conținut de azot.

Gunoiul lichid – se folosește ca îngrășământ cu azot și potasiu. Conține substanțe stimulatoare care influențează favorabil creșterea plantelor. Cu gunoi lichid se fertilizează toamna și iarna. Solul nu ar trebui să fie înghețat și îmbibat cu apă. Dacă vrem să fertilizăm cu gunoi lichid și în timpul vegetației plantelor, îl diluăm de cel puțin 3 ori.

Turba – influențează favorabil proprietățile solurilor grele și nisipoase. Turba mărește și capacitatea solului de a se încălzi. În solurile nisipoase reține apa și substanțele nutritive. Solurile grele le aerisește. Utilizarea ei principală ca îngrășământ hrănitor este:

îmbunătățește solul din răsadnițe
este potrivită pentru producerea răsadurilor

Îngrășământul verde – este un înlocuitor adecvat al gunoiului de grajd. Ca îngrășământ verde sunt potrivite plantele din familia măzărichii (leguminoasele și trifoienele). Aceste plante au un sistem radicular bogat, care lasă în sol canale îmbogățite cu humus. Prin aceste canale pătrund ușor în sol aerul și apa. Substanțele nutritive stocate în plante sunt, după îngropare, disponibile în stratul superior al solului pentru legumele cultivate în continuare.

Amenajăm un compost

Compostul nu ar trebui să lipsească din nicio grădină. Cu compost înlocuim fertilizarea cu gunoi de grajd sau cu turbă. Prin compost aducem în sol nu doar substanțe nutritive, ci și microorganisme din sol și, nu în ultimul rând, cea mai importantă substanță – humusul.

Compostul se amenajează într-un loc umbrit și uscat al grădinii. Dimensiunile optime ale compostului sunt: lățime max. 2 m, înălțime max. 1 m, lungime oricât.

Pentru prepararea compostului avem nevoie de diverse resturi vegetale și materiale reziduale, pe care le stratificăm cu pământ vegetal în raport de 5:1. Acest proces se numește humificare (pământul vegetal conține multe microorganisme care favorizează descompunerea).

Materialul de bază pentru compostare îl obținem treptat, în timpul vegetației plantelor. Adăugăm – resturi de legume, de plante, iarbă cosită, buruieni neînflorite, frunze greblate. În compost cu siguranță nu se pun – buruieni, plante bolnave, plante mucegăite, plante prea coapte și legume care au format deja semințe. În compost se pun gunoi de grajd, turbă (menține umiditatea în compost).

Prin adăugarea de calcar măcinat în compost limităm dezvoltarea germenilor patogeni. La 1 m³ de compost adăugăm aprox. 10 kg de calcar măcinat.

Temperatura compostului nu ar trebui să depășească 65 °C în timpul maturării. Dacă temperatura crește, compostul trebuie udat cu apă. Temperatura optimă la maturarea compostului este între 35 și 40 °C. La această temperatură se formează cel mai mult humus. Pe vreme uscată udăm compostul cu apă sau cu gunoi lichid. Suprafața compostului o acoperim continuu cu iarbă cosită, ca să nu se usuce.

Cel puțin o dată pe an compostul îl răsturnăm. Răsturnarea este potrivită pentru aerisirea compostului. Prin răsturnare accelerăm și maturarea compostului.

Pe lângă compost putem adăuga acceleratori de compost. Este potrivit să-l aprovizionăm și cu substanțe nutritive sub formă de îngrășăminte industriale – superfosfați. La doza de substanțe nutritive nu economisim; pentru compost vom folosi 5–8 kg.

V-a plăcut acest articol? Distribuiți-l prietenilor pe Facebook!

Autor: Hana Michalíková

V-ar putea interesa: Alegerea îngrășământului