Îngrășământul verde – este o hrănire care întărește solul epuizat după iarnă. Previne eroziunea solului și se comportă ecologic. Dacă folosești îngrășământ verde, poți spune cu conștiința împăcată că tot ce cultivi este bio.

Pe scurt: Îngrășământul verde se seamănă imediat după recoltare, ca solul să nu rămână descoperit, și se coase la înflorire, când plantele au cel mai mare conținut de substanțe nutritive. Cea mai universală este facelia (Phacelia), îi sunt suficiente 6 săptămâni de creștere și rezistă la secetă. Îngrășământul verde poate înlocui până la 50 % din gunoiul de grajd.

Când se seamănăImediat după recoltarea legumelor, ca stratul să nu rămână descoperit
Când se coaseLa înflorire, întotdeauna înainte de coacerea semințelor
Facelia – durata creșterii6 săptămâni, sistem radicular bogat, rezistă la secetă
Muștarul – încorporarea în solLa înălțimea de 50 cm, în faza de înflorire, apoi se poate semăna din nou
Înlocuirea gunoiului de grajdPână la 50 %
Semănatul de toamnăSpecii de toamnă: secară, mazăre furajeră (vicia) de toamnă

Îngrășământul verde

Îngrășământul verde îmbunătățește calitatea și fertilitatea solului. Dacă solul este descoperit, sub acțiunea ploii și a vântului stratul lui fertil se spală și se usucă. Îngrășământul verde este o protecție importantă a fondului de sol. Pentru îngrășământ verde se seamănă cel mai des plante anuale cu perioadă scurtă de vegetație. Plantele cu rădăcini superficiale, după încorporarea în sol, îmbogățesc solul cu humus. Speciile cu rădăcini mai adânci (bobul, trifoiul) afânează solul mai mult decât lungimea unei cazmale. Bobul este o plantă ale cărei bacterii din nodozități îmbogățesc solul cu azot. Seamănă îngrășământul verde cu chibzuință, gândindu-te ce vei semăna în strat după încorporarea lui. Muștarul și rapița nu le planta acolo unde vei cultiva în continuare verze și alte crucifere. Dacă ai de gând să cultivi leguminoase, înaintea lor nu semăna nici vicia, nici bobul, nici trifoiul. Cel mai universal îngrășământ verde este facelia, care nu are rude printre speciile de legume cultivate în mod obișnuit. Facelia este în plus o plantă rapidă, îi sunt suficiente 6 săptămâni pentru creștere, are un sistem radicular bogat, care afânează solul, și rezistă bine și la secetă. Îngrășământul verde reglează pe cale naturală proprietățile fizice ale solului. Solurile grele le aerisește, iar solurilor uscate le îmbunătățește aprovizionarea cu apă și cu substanțe nutritive. 

Îngrășământul verde îl semănăm imediat după recoltarea legumelor și a altor plante de cultură. Stratul nu-l lăsăm așa, ca eroziunea solului să nu apuce să înceapă. Îngrășământul verde de pe strat îl putem cosi periodic și îl lăsăm întotdeauna să stea ca mulci. Îngrășământul verde îl cosim la înflorire, când conținutul lui este cel mai valoros. Plantele le putem lăsa să înflorească cât mai mult, tocmai pentru că atrag cele mai multe insecte și albine. Nu trebuie să le lăsăm însă să înflorească atât de mult încât florile să se coacă în semințe. Îngrășământul verde ajuns la sămânță nu-l încorporăm în sol, ci îl îndepărtăm din strat. Dacă avem o mașină de tuns iarba, putem mărunți îngrășământul verde la cosit, astfel procesul de îmbogățire a solului este mai rapid. Plantele anuale în cea mai mare parte putrezesc și se descompun singure pe strat. 

Îngrășământul verde îl putem amesteca în diverse feluri la semănat. Putem semăna împreună, de exemplu, crăițe (Tagetes) și gălbenele (Calendula), care limitează nematodele, la care amestecăm floarea-soarelui și ridichea oleaginoasă, care afânează solul, iar la ele adăugăm mazăre, bob, vicia, fasole sau trifoi, care îmbogățește solul cu azotul necesar. 

Ce îngrășământ verde semănăm și când

Primăvara – este cel de actualitate acum – semănăm plante rezistente la frig, ovăz, mazăre, bob și vicia de primăvară. Aceste plante le semănăm foarte devreme primăvara, de îndată ce se topește ultima zăpadă. Îngrășământul verde îl semănăm pe straturile pe care vom cultiva în continuare ardei și roșii.

Vara –  de îndată ce recoltăm de pe straturi legumele timpurii și cartofii, semănăm pe terenul recoltat floarea-soarelui, facelia, hrișca, gălbenele, muștarul, rapița și napul oleaginos. Sau diferite combinații ale acestor plante utile. Pentru îngrășământul verde de vară se potrivesc și salata, spanacul, fasolea sau verzele.

Toamna – semănăm specii de toamnă, cum sunt de exemplu secara sau vicia de toamnă. Plantele acoperă solul și creează astfel o acoperire rezistentă a solului. Această acoperire a solului îl protejează de eroziune. Aceste plante primăvara le putem încorpora în sol sau le folosim pentru furaj.

Plantele leguminoase le putem semăna pe strat acolo unde cultivăm roșii. Aceste plante pot rodi una lângă alta și, de exemplu, bobul va furniza roșiilor în timpul creșterii suficient azot în sol. 

Îngrășământ verde folosit în mod obișnuit:

  • Pentru grădină (mazăre, facelia, muștar, crăițe, gălbenele, hrișcă).
  • În agricultură (mazăre, trifoi, bob, vicia, muștar, rapiță, ovăz, secară).

De ce este importantă semănarea îngrășământului verde

  • Protecția solului împotriva uscării, a acțiunii apei de ploaie și a condițiilor meteorologice.
  • Este un îngrășământ universal, cu care putem înlocui până la 50 % din gunoiul de grajd.
  • Limitează creșterea buruienilor și astfel și îmburuienarea straturilor.
  • Afânarea, străbaterea cu rădăcini a solului, însuflețirea și îmbunătățirea structurii lui.
  • Favorizează formarea humusului.
  • Limitează dăunătorii și bolile fungice.
  • După încorporarea în sol îi îmbunătățește bogăția în substanțe nutritive.
  • Plantele din familia viciei îmbogățesc solul cu azot.
  • Un strat astfel însămânțat și însuflețit atrage mulți insecte utile.

Pentru calitatea solului este benefică nu doar partea aeriană a plantelor de îngrășământ verde, ci și sistemul lor radicular. Rădăcinile plantelor potrivite pentru îngrășământ verde au rădăcinițe microscopice, care cresc treptat și mor. Rădăcinițele moarte devin hrană pentru organismele din sol. Aceste rădăcinițe și organisme au o mare contribuție la formarea humusului și astfel și la fertilitatea solului. Acestui proces i se spune „formarea perișorilor radiculari”. 

Semănatul îngrășământului verde îl poți repeta și de câteva ori pe an. După recoltarea cartofilor poți semăna pe strat, de exemplu, muștar, când ajunge la înălțimea de 50 cm, în floare, îl poți încorpora în sol și poți semăna din nou. Plantele potrivite pentru îngrășământ verde nu sunt pretențioase la udare, rezistă la secetă și ajung în mod natural la înflorire. După încorporare poți uda straturile cu purin vegetal, care accelerează descompunerea (putrezirea) îngrășământului verde și adaugă alte substanțe nutritive în sol.

La o alegere potrivită a plantelor poți semăna îngrășământ verde și pe stratul ornamental. Cel mai des însă pe aceste straturi se mulcește cu scoarță.

Poate te vor descuraja timpul și efortul pe care le vei dedica însămânțării stratului cu îngrășământ verde și încorporării lui ulterioare. Ia în considerare însă impactul ecologic asupra cultivării plantelor în grădina ta, asupra a ceea ce mănânci și cu ce fertilizezi plantele destinate consumului. Îngrășământul verde este ecologic, hrănește solul și, în plus, protejează stratul lui superior fertil de spălare și de eroziune. 

Autor: Hana Michalíková





 

S-ar putea să te intereseze: Planifici ce vei planta primăvara?

Avem nevoie de acordul dumneavoastră pentru a folosi cookie-uri, astfel încât să vă putem arăta, printre altele, informații legate de interesele dumneavoastră.