Morcovul este cea mai populară legumă și face parte dintre cele cu proprietăți medicinale. Se distinge în special prin conținutul său de betacaroten, care protejează ficatul și vederea.

Pe scurt: Morcovii timpurii se seamănă în martie sau aprilie, la 1-2 cm adâncime și aproximativ 15 cm între rânduri, când temperatura zilnică atinge în medie cel puțin 7 °C. Semințele germinează lent, în circa 3 săptămâni, din cauza cumarinelor. Planta rezistă la ger până la -5 °C, iar temperatura ideală de creștere este 16 °C.

Perioada de semănat (soiuri timpurii)martie, cel târziu aprilie
Adâncimea și distanța de semănat1-2 cm adâncime, cca 15 cm între plante
Temperatura minimă la semănatîn medie cel puțin 7 °C ziua, după înghețurile la sol
Rezistența la gerpână la -5 °C
Timp de germinarecel mai devreme la 3 săptămâni de la semănat
Formarea carotenilor / betacarotenla 15-21 °C; 100 g morcovi = 12,59 mg betacaroten

Morcovul (lat. Daucus carota) este o legumă-rădăcinoasă foarte cunoscută și răspândită. Morcovul se numără printre cele mai vechi plante cultivate din lume. Este cunoscut încă din antichitate, perioadă în care era recomandat pentru îmbunătățirea digestiei și a dispoziției. Cercetările științifice au demonstrat că datorită consumului de morcovi se întăresc țesuturile din corpul uman, devenind astfel mai puțin susceptibile la dezvoltarea celulelor canceroase.

Morcovul este una dintre cele mai vechi plante și legume din lume

Patria de origine a morcovului este partea de sud a Asiei, zona Afganistanului, Pakistanului și Iranului, unde și astăzi putem găsi forme sălbatice ale acestei cunoscute legume. Era o legumă cunoscută în antichitate, însă într-o formă diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi. Morcovul pe care îl foloseau grecii și romanii avea rădăcini subțiri, lungi, de culoare galbenă, care se remarcau printr-o aromă puternică. În cursul secolului al XII-lea, arabii au adus morcovii roșii asiatici în zona Mediteranei, iar mai târziu, aproximativ în secolul al XV-lea, s-au răspândit în Franța și Olanda, unde au început să fie încrucișați cu tipurile europene galbene.

În secolul al XVII-lea a fost creat în Olanda, prin selecție, un tip de morcovi portocalii nobili, cu capăt bont și gust excelent, care au fost creați în cinstea conducătorului Wilhelm I de Orange. Tocmai acest așa-numit morcov național îi întărea pe olandezi în lupta pentru independență față de Spania. În prezent, cea mai mare parte a morcovilor se cultivă în Europa, Asia și America de Nord. La noi a ajuns probabil din Franța.

Chiar și la latitudinile noastre geografice putem găsi forme sălbatice de morcov de-a lungul drumurilor, pe pajiști sau în mlaștini. În grădinile noastre cultivăm doar soiuri înnobilate de morcovi.

Cultivarea morcovilor reușește oricui

Morcovul, lat. Daucus carota, este o plantă bienală iubitoare de frig. Aparține familiei Apiaceae (lat. Daucaceae). La noi însă este cultivat ca legumă anuală. În primul an formează rădăcina și frunzele, în al doilea an înflorește și produce semințe.

Morcovii pentru recoltare timpurie îi semănăm în straturi în cursul lunii martie, eventual în aprilie, soiurile mai târzii de morcovi le plantăm la limita dintre primăvara și vara calendaristică.

Crește bine în sol greu, profund, bogat în calciu. Dacă vrem să obținem o culoare frumoasă, intensă și saturată, trebuie să îi cultivăm în soluri ușoare, nisipoase, cu conținut ridicat de humus. Solurile grele calcaroase cu exces de umiditate vor determina o colorare mai deschisă a rădăcinii morcovului. În sol pietros, rădăcina în creștere a morcovului se deformează, de aceea înainte de plantare propriu-zisă este bine să scoatem pietrele mai mici și mai mari din rânduri.

Morcovul este rezistent la ger până la temperatura de -5°C. Semințele de morcov le semănăm în straturi la adâncimea de 1-2 cm, la o distanță reciprocă de aproximativ 15 cm doar atunci când au trecut înghețurile la sol și temperatura aerului în timpul zilei atinge în medie cel puțin 7°C. Temperatura ideală pentru cultivarea morcovilor este în medie de 16°C în timpul zilei. În cazul unei plantări mai dese a semințelor, plantelor nu le va crește o rădăcină suficient de mare și groasă din cauza lipsei de spațiu.

Semințele de morcov încolțesc cel mai devreme la 3 săptămâni de la plantare. Semințele de morcov conțin substanțe numite cumarine, care împiedică germinarea buruienilor, astfel planta de morcov își asigură spațiul vital. Cumarina este responsabilă și pentru germinarea foarte lentă a semințelor. La plantarea semințelor de morcov, avem grijă ca morcovul să fie alături de ceapă, roșii, ridichi, mazăre sau porumb zaharat. Nu se înțelege deloc cu țelina.

După necesitate, săpăm, plivim și eventual fertilizăm statul de morcovi. Udăm morcovii în mod regulat, dar avem grijă să nu-i inundăm. Carotenii se formează în morcovi la temperaturi de 15 - 21 °C.

Cum arată un morcov sănătos?

Pe rădăcinile de morcov distingem așa-numitul cilindru central, pe care popular îl numim și inimă, apoi stratul cambial și stratul cortical. Rădăcina ideală arată astfel încât are un cilindru central subțire, un strat cambial imperceptibil și o parte corticală largă uniform structurată. După lungimea rădăcinii distingem morcovi scurți, medii și lungi. Soiurile medii și lungi de morcovi sunt destinate depozitării pe timpul iernii. După terminația rădăcinii distingem cultivare ascuțite sau tocite. Rădăcinile de morcov pot avea diverse culori, de la alb-gălbui, prin galben, portocaliu, roșu până la violet. Această colorare a rădăcinii de morcov este cauzată de clorofilă, antoclor galben, antociani albastru-roșii sau carotenoizi portocaliu-roșii.

Împărțim morcovii după rădăcină în 5 tipuri:

  • Morcov sferic - Foarte timpuriu, se folosește pentru forțare primăvara. Aici intră de exemplu morcovul Pariziană.
  • Morcov scurt, conic, cu vârf tocit - Aici intră morcovul fin timpuriu destinat forțării pentru cultivare în câmp. Aici intră soiurile Chantenay, Lysská și altele.
  • Morcov lung, fusiform - Este un soi timpuriu până la semitimpuriu nobil, relativ pretențios la cultivare și la calitatea solului.
  • Morcov cilindric, cu vârf tocit - Este un morcov nobil timpuriu până la semitimpuriu, relativ pretențios la cultivare, în special la calitatea solului. Aici intră soiuri precum Delícia, caroten, Olympia, rubín și altele.
  • Morcovi lungi, conici, cu vârf tocit - Sunt o tranziție între morcovii cilindrici și morcovii lungi. Includem aici morcovi timpurii, morcovi performanți pentru depozitare. Aici intră soiuri precum Stupická polodlouhá, Larosa și altele.

Cum să depozitezi morcovii și alte legume rădăcinoase

Soiurile timpurii de morcovi se recoltează din mai până în iulie, iar soiurile târzii abia toamna. Înainte de recoltarea principală, rădăcinile de morcovi nu trebuie să fie expuse, deoarece pot fi atacate de dăunători. Dintre dăunători, cea mai frecventă este putregaiul negru, care se manifestă prin apariția unor pete negre și unsuroase pe rădăcină. De asemenea, este atacată de afide de morcov și afide. Morcovii destinați depozitării se recoltează dintr-o dată, cât mai devreme.

Pe vreme uscată, morcovii pot deveni pradă pentru dăunători, iar pe vreme ploioasă rădăcina se poate crăpa. Recoltăm morcovii astfel: curățăm rădăcina de pământul grosier și tăiem frunzișul la o înălțime de aproximativ 10 cm. Apoi îi punem într-o ladă, stratificându-i astfel încât capul și vârful să fie unul lângă altul. Separăm straturile între ele cu un strat de amestec de turbă și nisip sau cu pământ uscat. În final, acoperim grămada de morcovi, ideal cu paie sau fân.

Morcovii sunt o sursă bogată de vitamine

Valoarea biologică a morcovilor este ridicată. Morcovii conțin vitaminele B1, B2, D, E, K și minerale precum calciu, magneziu, zinc, potasiu, fier și iod. De asemenea, conțin fibre, glucoză, lecitină și oligoelemente precum selenul.

Gustul delicios al morcovilor este asigurat de zaharide, al căror conținut scade treptat în timpul creșterii și maturării. Morcovii tineri sunt mai bogați în zaharuri, proteine și conțin mai puține fibre decât rădăcina matură. Cel mai important component al morcovilor este betacarotenul, 100g de morcovi conțin 12,59 mg de betacaroten. Betacarotenul special protejează organismul, apără inima și vasele de sânge, are efecte antiinflamatorii și încetinește procesul de îmbătrânire al organismului.

În medicina naturistă se recomandă consumul regulat de morcovi în cazul bolilor aparatului digestiv, hepatitei (în limbaj popular elimină viermii din intestine), inflamațiilor intestinale, în cazul constipației, în cazul cancerului pulmonar și pancreatic, împotriva nervozității și la astm. Consumul lor crește rezistența organismului nostru, îmbunătățește vederea - în special cecitatea nocturnă, se asigură că retina ochiului funcționează corect, susține creșterea și dezvoltarea la copii, accelerează vindecarea mucoaselor și a rănilor.

În trecut, morcovii erau folosiți pentru tratarea rănilor astfel: morcovii erau tăiați în rondele și plasați în imediata apropiere a rănii, nu însă în rana propriu-zisă, ci în jurul ei. Astfel oamenii preveneau procesele inflamatorii în cazul rănilor mici și medii. Această metodă poate fi folosită și pe pielea care a fost expusă excesiv la soare, morcovii calmează pielea iritată.

Morcovul este leguma de bază a oricărei bucătării

Morcovul se numără printre "legumele medicinale". Îl consumăm crud ca parte a salatelor de legume, pateuurilor, garniturilor și după preparare termică (fiert la abur) ca parte a diferitelor preparate. Din cauza pereților celulari rigizi ai morcovului crud, corpul nostru poate transforma doar un sfert din betacaroten în vitamina A, de aceea este cel mai indicat să preparăm morcovul termic împreună cu grăsime. Se știe că poate conține și substanțe toxice, de care ne debarăsăm curățând morcovul și tăind partea superioară (capul).

Sucul de morcovi detoxifiază ficatul

Preparăm sucul de morcovi astfel: tăiem un jumătate de kilogram de morcovi cruzi și curățați în rondele și îi punem într-o oală sub presiune. Îi acoperim cu 500 ml de apă și adăugăm o linguriță de ulei; fierbeți întregul amestec timp de 30 de minute. Morcovii astfel preparați îi pasăm cu blenderul, adăugăm încă 5 l de apă, 3 linguri de miere și o lingură de acid citric. Turnăm sucul de morcovi proaspăt și cald în sticle curate, le închidem bine și le punem la loc rece după răcire.

Vegeta de casă

Pentru prepararea vegetei de casă avem nevoie de următoarele ingrediente: 1 kg morcovi, 1 kg pătrunjel, 0,5 kg gulie, 0,5 kg țelină, 0,5 kg ceapă, 2 mâini pătrunjel verde, 2 mâini leuștean și 1 kg sare. Măcinăm toate tipurile de legume proaspete la mașina de tocat carne și amestecăm compoziția măcinată cu sarea.

Așternem amestecul astfel preparat pe 4-5 tăvi de copt și îl dăm la uscat. Uscarea durează aproximativ 3-4 zile. În amestecul uscat adăugăm leușteanul și pătrunjelul verde, pe care le-am măcinat anterior și noi la mașina de tocat carne. Folosim vegeta pentru prepararea supelor, pentru prepararea și condimentarea cărnii și pentru pateuuri.

Delicatesă din morcovi pentru cei mici

Rădăm o cantitate dorită de morcovi și mere în proporție de 1:1. În amestecul astfel pregătit adăugăm ananas proaspăt (sau compot de ananas), stafide și merișoare uscate. Condimentăm delicatesa cu suc de lămâie sau portocale.

Morcovul (lat. Daucus carota) este cea mai populară și mai cultivată legumă în general. Dacă dorim să cultivăm morcovi timpurii, îi plantăm în grădină deja în luna martie, cel mai târziu în aprilie. Semințele germinează mult timp, aproximativ 3 săptămâni. Acest lucru este cauzat de substanțele pe care le conțin - cumarinele. Morcovii pot fi consumați proaspeți sau de exemplu fierți la abur.

Plivim regulat grădina cu morcovi, săpăm și în caz de nevoie udăm. Morcovii se împart în cărot, care sunt morcovi timpurii și rotunzi cu pulpă fină. Morcovii târzii sunt mari și în mod caracteristic ascuțiți. Rădăcina morcovului se folosește pentru condimentarea alimentelor, ca parte a salatelor sau ca garnitură la mese. În același timp îl clasificăm și printre plantele medicinale în special datorită proprietăților sale, întărește sistemul imunitar, ajută în cazul bolilor intestinale, icter, în caz de malnutriție și convalescență generală a organismului. Nu în ultimul rând îmbunătățește vederea și datorită conținutului său asigură funcționarea corespunzătoare a retinei.

Curiozitate finală

S-a calculat că fiecare persoană ar trebui să consume 9 kg de morcovi pe an. Conform statisticilor publicate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Alimentației în anul 2006, fiecare ceh a consumat în medie 9,4 kg de morcovi. La noi, consumul anual pe cap de locuitor este de 6,6 kg de morcovi, iar morcovul se numără printre cele mai frecvent cultivate legume din această țară.

Avem nevoie de acordul dumneavoastră pentru a folosi cookie-uri, astfel încât să vă putem arăta, printre altele, informații legate de interesele dumneavoastră.