Semănatul de primăvară al legumelor

Pe scurt: Speciile rezistente de legume – morcov, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roșie sau spanac – se seamănă în câmp deschis la mijlocul lunii martie, în zonele mai înalte la sfârșitul lunii martie. Stratul se afânează primăvara la aproximativ 25 cm adâncime, lățimea optimă a stratului este de 120 cm, iar rândurile se trasează la 20 cm unul de altul. Semănați pe vreme înnorată.

Semănatul legumelor de primăvară

Primăvara devreme semănăm speciile de legume mai puțin sensibile – în special legume rădăcinoase și spanac. Dacă plănuiți să semănați aceste legume, vă recomandăm să pregătiți straturile încă din toamnă. Straturile se răstoarnă bine și se afânează. Primăvara straturile se afânează doar ușor, la aproximativ 25 cm adâncime, și se nivelează cu grebla. Semănatul de primăvară îl facem la mijlocul lunii martie, în zonele mai înalte spre sfârșitul lunii martie.

1.Semănatul de primăvară al legumelor – semănăm plante mai rezistente, precum: morcov, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roșie, scorțonera, mărar, ridiche de lună și altele. Semănăturile de primăvară nu sunt pretențioase la udare, deci nu este nevoie să fie udate.

Dacă veți semăna morcov, țineți minte că morcovul germinează mai mult timp. Între rândurile de morcov puteți semăna așa-numitele „plante de marcaj”. Printre plantele de marcaj se numără ridichea, spanacul, salata, mărarul și ceapa din care veți cultiva arpagic.

2.Semănatul la mijlocul lunii mai – semănăm legumele mai sensibile : fasole, pepeni, castraveți, roșii, țelină, dovleci și altele.

3.În iulie și în august (în timpul verii) – semănăm direct pe strat, după recoltarea speciilor timpurii de legume: varză chinezească, fasole și gulii, conopidă, kale. Aceste semănături târzii necesită udare regulată. La fel și dacă veți semăna ceapă de iarnă și praz. Pentru semănăturile târzii sunt potrivite speciile de legume din familia verzei. Plantele din familia verzei au un sistem radicular bun, care extrage umezeala și din straturile mai adânci ale solului.

Tipuri de semănat

Lățimea optimă a stratului este de 120 cm. Rândurile de legume sunt ideal la 20 cm unul de altul. Adâncimea de semănat se stabilește de obicei după mărimea semințelor – semințele mai mari se seamănă mai adânc. Și după tipul de sol –  în soluri grele semințele se seamănă mai superficial.

Tipuri de semănat:

• semănat în rânduri împrăștiate – în acest fel semănăm legumele cu perioadă scurtă de vegetație. Astfel semănăm – ridichi, mărar, spanac și ceapă). Semănatul împrăștiat (uniform pe tot stratul) are dezavantajul că buruienile trebuie îndepărtate cu grijă dintre plantele de legume răsărite.
• semănat în cuiburi – în acest fel semănăm castraveți și porumb. Semințele se seamănă în intersecții regulate, la distanțe egale unele de altele.
• semănat în pumni – în pumni semănăm fasolea. Grupurile de semințe – ale plăntuțelor răsărite – se acoperă pe direcția longitudinală și transversală a semănăturii pe strat.

Când semănăm:

Legumele se seamănă pe vreme înnorată. Semănatul în soare dogoritor nu le priește semințelor. Nu se recomandă să semănați nici pe vreme prea vântoasă. Potrivit este semănatul după o ploaie scurtă și abundentă, imediat ce solul se zvântă puțin. În acest caz, semințele și răsadurile plantate le udăm doar puțin. Menținem pământul suficient de umed până când plăntuțele se prind.

Pe vreme caldă și însorită semănăm legumele spre seară. La scăderea temperaturilor noaptea și dimineața, plantele mutate își revin repede și suportă mai bine arșița soarelui peste zi. Udarea pe vreme însorită este potrivită tot seara.

Cu ce plantăm:

Răsadurile pe care le mutăm din răsadniță pe strat le plantăm cu un țăruș de plantat. Plăntuțele pe care le mutăm din ghivecele de semănat le plantăm cu o mistrie sau cu o sapă mică. Rădăcinile trebuie să aibă întotdeauna suficient spațiu în groapa săpată. La mutare încercați să nu deteriorați sistemul radicular. Pământul apăsați-l ușor lângă rădăcini, ca planta să capete stabilitate. 

SFAT: La roșii și castraveți este indicat să așezați tulpinile (mai ales ale plantelor alungite) oblic, astfel încât în groapă să rămână aprox. 1/3 din plantă. Pe aceasta o acoperiți cu pământ.

Plantați mai adânc varza și prazul. Sunt sensibile la mutare – țelina și salata. La acestea procedați deosebit de atent. Nu suportă mutarea în gropi adânci. Motivul este că rădăcinile „înecate” la salată provoacă putrezirea frunzelor de jos, iar căpățânile nu se dezvoltă bine. Țelina formează, la o mutare prea adâncă, bulbi mici cu multe rădăcini.

În funcție de specia de legume plantăm plantele:

• în rânduri – arpagic de ceapă, usturoi, praz
• în cuiburi – roșii, ardei
• în schemă triunghiulară – salată, gulii, conopidă

Semănatul de primăvară și udarea regulată

Aproape toate speciile de legume au nevoie, într-o anumită fază a dezvoltării lor, de udare suficientă și regulată. Cea mai multă apă au nevoie legumele fructifere și cele cu frunze. Pentru aceste plante udarea este deosebit de importantă până când sistemul lor radicular devine suficient de puternic ca să poată extrage umezeala din straturile mai adânci ale solului.

Plantele insuficient înrădăcinate le udăm de aceea cu doze mai mici de apă și mai des!

Cel mai potrivit moment pentru udarea straturilor în câmp deschis este în orele după-amiezii și seara. În adăposturi de folie și în răsadnițe este indicat să udați dimineața, ca până seara apa de pe plante să se usuce. Roșiile udați-le la rădăcini (dacă veți uda frunzele și fructele, se poate răspândi mana cartofului).

Unele legume nu necesită udare deloc în cursul dezvoltării lor. Este vorba de usturoi, șalotă, arpagicul de ceapă și sfecla roșie.

Cultivați legume rădăcinoase? Împărtășiți-vă experiența cu prietenii pe Facebook!

Autor: Hana Michalíková, 

V-ar putea interesa: Planificați ce veți planta primăvara?