Pe scurt: Lotusul indian (Nelumbo nucifera) este o plantă acvatică iubitoare de căldură, cu flori de până la 20 cm și frunze late de până la 0,5 m. Se cultivă într-un recipient înalt de cel puțin 30 cm, cu apă adâncă de cel puțin 25 cm, semințele germinează în apă de 25 până la 27 °C, iar planta iernează la 6 °C.
| Diametrul florii | până la 20 cm |
|---|---|
| Lățimea frunzei | până la 0,5 m |
| Înmuierea semințelor înainte de semănat | 24 de ore în apă de circa 20 °C (după șlefuirea suprafeței) |
| Temperatura apei la germinare | 25 până la 27 °C |
| Recipient pentru cultivare | înălțime min. 30 cm, adâncimea apei min. 25 cm, diametru min. 25 cm (recomandat 40 cm) |
| Iernarea | la 6 °C, în exterior abia după ultimele înghețuri de primăvară |
Lotusul indian – planta sacră
Lotusul indian – lat. Nelumbo nucifera – este o plantă dicotiledonată superioară din familia Nelumbonaceae (lat. Nelumbonaceae). Este singurul reprezentant al acestui gen din familia Nelumbonaceae. Mai demult, lotușii erau încadrați în rudenia nufărilor. După analizele moleculare au fost mutați în rudenia Proteaceae (lat. Proteaceae). Paradoxal, cu acest ordin de plante au foarte puține caracteristici morfologice comune. Drept lotus sunt numite în mod greșit mai multe specii de nufăr (lat. Nymphaea). Nufărul lotus (lat. Nymphaea lotus) este adesea numit lotus egiptean, iar ca lotus alb și lotus albastru sunt uneori numiți popular nufărul alb (lat. Nymphaea alba) și nufărul albastru (lat. Nymphaea caerulea).
Adevărații reprezentanți ai lotușilor sunt:
Lotusul galben – (lat. Nelumbo lutea), care are petale galben pal. Acest lotus crește în regiunile estice ale SUA, în America Centrală și în Caraibe.
Lotusul indian – (lat. Nelumbo nucifera) – cu flori de la albe până la galben pal. Crește din Asia de sud-vest, prin Filipine, până în Australia. În Europa apare mai ales în bazinul râului Volga și în jurul izvoarelor termale din România. Și în India este o plantă obișnuită, care apare în bazinul râului Gange.
Lotusul indian este o plantă acvatică minunată. La suprafața apei formează frunze mari, rotunde, cu pețiol, late de până la 0,5 m. Frunzele lotușilor au un luciu metalic și stau pe suprafața apei. Florile lotușilor au un diametru de până la 20 cm și ies deasupra apei. Se remarcă printr-un parfum deosebit de frumos și prin culoarea roz și albă.
Florile de lotus seamănă ca structură cu trandafirii. În mijlocul florii se află un receptacul cărnos, cu aspect de sită, în care sunt scufundate ovarele. Din aceste ovare se dezvoltă o nucuță tare, eliptică, de mărimea unei alune. Receptaculul uscat al lotusului este foarte decorativ.
Florile lotușilor ating un diametru de până la 20 cm și sunt un simbol al frumuseții.
Cum cultivăm lotusul indian
Lotusul indian este o plantă foarte puțin pretențioasă, care se cultivă ușor. Suportă bine condițiile noastre climatice, doar că este mai sensibil la îngheț, de aceea recomandăm să fie iernat corespunzător. Lotusul indian se poate cultiva și în interior, în partea de sud a locuinței, lângă o fereastră însorită. Pentru cultivarea lotușilor în interior este potrivit un recipient cu adâncimea de min. 25 cm. Pentru o singură plantă este suficient un recipient cu diametrul de 25 cm, dar se recomandă min. 40 cm în diametru. Lotusul este o plantă minunată și decorativă, cu flori mari, roz-pal. Aceste flori ating un diametru de până la 20 cm și sunt un simbol al frumuseții.
Semințele de lotus indian le șlefuim înainte de semănat (stricăm suprafața cu șmirghel sau cu o pilă, pentru ca apa necesară germinării să pătrundă în sămânță) și le lăsăm 24 de ore în apă caldă să se umfle. Temperatura apei din bol trebuie să fie în jur de 20 °C. Dacă în 24 de ore semințele nu-și dublează dimensiunea, le șlefuim și mai mult.
La germinare, lotusului îi priește apa cu temperatura de 25–27 °C. Imediat ce în semințele șlefuite apare primul mugur, mutăm semințele într-un recipient de germinare cu apă mai caldă. Încercați să respectați această temperatură și în timpul creșterii lotușilor.
De îndată ce apar primele două frunzulițe de lotus, mutați sămânța într-un acvariu sau într-un recipient cu substrat noroios sau cu pietriș. Lotusul este o plantă subtropicală, iubitoare de căldură. Se dezvoltă excelent în sere încălzite. Cultivarea în cameră este de asemenea acceptabilă din punct de vedere al temperaturii. Lotusul este potrivit pentru grădini de iarnă și pentru iazurile din ele, sau pentru recipiente decorative. Este o plantă excelentă pentru colțuri decorative de relaxare.
SFAT: Dacă vă hotărâți să cultivați lotusul într-un recipient, țineți minte că înălțimea acestuia ar trebui să fie de cel puțin 30 cm, iar adâncimea apei din el de cel puțin 25 cm. Cele mai potrivite sunt ghivecele și recipientele rotunde. Acestea permit creșterea fluentă a lotușilor de-a lungul pereților recipientului. Planta se poate cultiva într-un iaz de grădină amplasat într-o parte însorită a grădinii.
Recipientele cu lotuși le mutați în exterior abia după înghețurile de primăvară. Lotusul iernează la o temperatură de 6 °C. Trebuie să-i oferiți un sol hrănitor pentru cultivare. La fel ca semințele de nufăr, putem amplasa lotușii pe fundul iazului, în coșuri încărcate cu pietre. Îi scoatem apoi mai ușor pentru iernare. Lotușii îi fertilizăm suplimentar cu îngrășăminte sub formă de bastonașe, pe care le punem pe fundul coșului, lângă plantă.
Lotusul este simbolul budismului, în care chiar Buddha stă pe un lotus înflorit, întins pe apă. În general, floarea de lotus este simbolul purității și al frumuseții.
Lotusul indian – curiozități
Lotusul indian este o plantă foarte interesantă și decorativă. În multe religii este un simbol sacru și important. Și astăzi este venerat în hinduism și în budism. Era însă cunoscut deja în mitologia egipteană. Lotusul nu este doar o plantă pentru desfătarea ochilor, ci în unele țări este o cultură economică importantă. Din rizom se pregătesc mâncăruri ușoare. Rizomul se poate măcina și pentru făină de pâine. Miezurile din nucuțele răsadurilor au gust de castane și se pot consuma crude, fierte sau prăjite.
Toate părțile lotusului indian sunt comestibile. Este indicat să fie tratate termic. În Asia, petalele de lotus se folosesc nu doar ca decor, ci în ele se și împachetează mâncarea. Lotusul galben a servit drept hrană indienilor americani. Din rizomi pregăteau supă. Rădăcina de lotus este folosită pe scară largă în bucătăria chinezească.
Semințele de lotus au probabil cea mai largă utilizare. Le puteți consuma crude sau fierte. Semințele fierte se zdrobesc într-o pastă. Semințele sunt ca niște alune. Se pot prăji și se comportă asemănător porumbului pentru popcorn. Semințele de lotus sunt foarte rezistente și durabile. Își păstrează conținutul. Sunt rezistente la mucegai. Se spune că lotusul a fost cultivat chiar dintr-o sămânță veche de peste 1300 de ani.
Lotusul indian are la suprafața petalelor cristale minuscule, care ajută la scurgerea lichidelor de pe floare. Datorită acestei proprietăți, floarea de lotus nu se poate murdări cu impurități lichide. Această capacitate a fost cercetată și acum se folosește în industria textilă, în special la confecționarea costumelor bărbătești care nu se pătează prin vărsare de lichide.
Nu uitați să distribuiți articolul prietenilor voștri!
Autor: Hana Michalíková,
V-ar putea interesa: Flori comestibile – panseluțe, garofițe și altele pe farfurie