Cârtița și șobolanul de apă: cine face stricăciuni și pe cine să protejezi

Pe scurt: Cârtița este insectivoră – mănâncă zilnic cam 100 g de insecte, melci și larve și nu strică rădăcinile plantelor. Stricăciuni face șobolanul de apă (Arvicola terrestris), un ierbivor care consumă 85–100 g de hrană vegetală pe zi. Se deosebesc după movilițe: musuroiul de cârtiță este mai înalt și conic, șobolanul de apă face movilițe plate, iar în galerie are rădăcinile roase.

Cârtița și șobolanul de apă – cine face stricăciuni și pe cine să protejezi

Cârtița – este cea utilă. Cea în hăinuța neagră de catifea. Cârtița comună (lat. Talpa europaea), este un mamifer mic, insectivor din familia Talpidae. Acest gen cuprinde 13 specii. Cârtița trăiește în galerii subterane, se hrănește cu nevertebrate, pe care le caută cu ajutorul mirosului. Cârtița se dezvoltă bine în Europa și în Asia, la altitudini de până la 500 m. Cârtița are corp de formă cilindrică, acoperit cu blană întunecată, catifelată și moale. Ajunge la o lungime de până la 18 cm. Cel mai evident semn al ei sunt membrele anterioare cu degete lungi, răsfrânte, cu gheare puternice. Aceste membre săpătoare sunt roz, la fel ca și botul cârtiței, care este presărat cu corpusculi tactili. 

Cârtița se hrănește cu insecte. Cu cât sunt mai multe „musuroaie” cunoscute în grădină, cu atât este mai vie viața din sol sub suprafață. Cârtița se hrănește doar cu insecte, nu roade rădăcinile plantelor. Cârtița administrează un sistem vast de galerii. Galeriile se împart în cuib și teren de vânătoare. Cuibul se află la cca 0,5 m sub suprafață, într-un loc uscat. Galeriile pornesc din el în formă de raze. Deasupra cuibului se află de obicei o movilă mare. Terenul de vânătoare se află în schimb sub movilițe mai mici. Galeriile servesc la căutarea hranei. Cârtița străbate necontenit galeriile și vânează hrană. Cârtița consumă zilnic cam 100 g de insecte, iar femela cârtiței 70 g. Cârtița, spre deosebire de alte animale, nu intră în hibernare, nici pe ger nu încetează să parcurgă rețeaua de galerii și să caute hrană. Pentru caz de nevoie, cârtița depozitează râmele prinse, cărora le mușcă capul. Împerecherea la cârtițe are loc la începutul verii și durează aproximativ 3 săptămâni. După împerechere femela fată 4–5 pui golași, care sug aproximativ 6 săptămâni. Mama cârtiță are grijă cu atenție de puii neajutorați și, în caz de pericol, îi mută în alt loc.

Cârtița nu este pentru multe animale o pradă preferată din cauza mirosului ei de mosc. Dușmanul ei natural este barza, care așteaptă lângă movilă și, cu ciocul lung, scoate cârtița care trece, pe care o înghite vie. Cârtița devine și victimă a șorecarilor. Ocazional o dezgroapă mistreții și bursucii.

Cârtița vânează cu plăcere – melci fără cochilie, șoareci mici, porcușori de pământ, gândaci, păianjeni, coropișnițe, larve de cărăbuși și alte larve și viermi. Melcii fără cochilie rod plantele utile cu frunze moi. Dacă vara este umedă și caldă, se pot înmulți. Șoarecii mici distrug bulbii, tuberculii și rădăcinile. Porcușorii de pământ nu sunt dăunători, participă la formarea humusului. Dintre gândaci alege specii atât dăunătoare, cât și utile. Dintre gândacii ierbivori care dăunează plantelor, cârtița alege gărgărițele (Otiorhynchus). Coropișnița și larvele cărăbușilor, astăzi deja rari, apar rar în grădini. Dintre viermi ne scutește cârtița cu plăcere de temutele nematode.

S f a t : Cârtița este un animal amenințat, care este menționat în Cartea Roșie a speciilor amenințate. Cu siguranță nu o extermina. Exterminarea ei este direct interzisă. Cârtița este utilă în nimicirea multor specii de insecte dăunătoare. Contribuie și la aerarea solului. Dacă te deranjează cu adevărat movilele ei din pământul grădinii, încearcă doar să o alungi „omenește”. Bine funcționează un lucru simplu, și anume că îngropi oblic în sol câteva sticle de sticlă. Datorită vântului se produc în sticlă sunete care sunt neplăcute cârtiței. Cârtița se mută de aceea mai bucuros în altă parte.

Cum deosebești șobolanul de apă de cârtiță?

Movilițele de cârtiță sunt mai înalte decât movilițele șobolanilor de apă și au formă conică. Movilițele de cârtiță nu le dezgropa, nu le răscoli, cârtița își sapă de obicei o galerie de rezervă mai adâncă. Cârtița sapă galerii cu secțiune ovală (oval culcat) de cam 5 cm înălțime și 6 cm lățime. Rădăcinile care pătrund în galerii sunt neatinse.

Șobolanul de apă face movilițe plate. Dacă îi descoperi galeria de sub movilă, șobolanul de apă o închide. Șobolanul de apă are și el galerii ovale, dar în picioare, înalte de 6–8 cm și late de 5 cm. În interiorul galeriei are toate rădăcinile roase.

Șobolanul de apă – este cel care aduce la disperare o mulțime de grădinari. Șobolanul de apă este un ierbivor care mănâncă orice material vegetal. Șobolanul de apă (lat. Arvicola terrestris), este un rudă apropiată a șoarecelui. Este însă mai mare. Ajunge la o lungime de 12–20 cm. Capul șobolanului de apă este mare și lat, cu botul tocit. Șobolanul de apă consumă pe zi 85–100 g de hrană. Prin aceasta se numără printre cei mai temuți dăunători de grădină.  Dacă din straturile tale dispar plante, atunci crede-mă că ai de-a face cu un șobolan de apă. El mușcă mai întâi rădăcinile plantelor, apoi trage sub pământ întreaga parte de deasupra solului. Peste noapte dispar astfel cel mai des lalele, salată și multe alte specii.

Protecția plantelor împotriva șobolanilor de apă – șobolanul de apă amenință cel mai mult straturile înălțate cu pământ afânat, unde ai plantate plante cu bulbi și plante tuberoase. Protejează de aceea plantele cu plasă de sârmă. Dacă înființezi un strat, gândește-te la șobolanul de apă încă de la început și stratul înălțat încadrează-l cu plasă, plasa așaz-o și pe fundul stratului. Dacă în grădina ta apar șobolani de apă și știi că nu ai o experiență bună cu ei, protejează tuberculii cărnoși și bulbii de crini și ai altor plante punându-i în plasă de sârmă. În jurul stratului poți planta și plante care îndepărtează șobolanii de apă, cum sunt: coroana-împăratului (Fritillaria imperialis), limba-câinelui (Cynoglossum), usturoiul, (substanțele aromatice ale usturoiului îndepărtează șobolanii de apă, se poate planta și lângă rădăcinile pomilor fructiferi, ale zmeurului, ale trandafirilor, printre legume. Usturoiul este potrivit și împotriva bolilor fungice ale plantelor). Sulfina, Euphorbia, coacăzul negru, socul negru (frunzele de soc așază-le în galeriile șobolanului de apă), și tuia (Thuja) – și ramurile lor le poți așeza în galeriile șobolanilor de apă.

Atenție! protejează cârtița – Șobolanul de apă face movilițe asemănătoare cu cele de cârtiță. Aceste rozătoare însă, spre deosebire de cârtiță, provoacă mari stricăciuni plantelor de grădină. Rod părțile subterane întregi ale plantelor, bulbii, tuberculii și rădăcinile. Dacă în grădina ta apare o movilă, nu pune în grabă capcane pentru șobolani de apă, deoarece ai putea elimina o cârtiță, care este înscrisă în Cartea Roșie a speciilor amenințate. Înainte de a lua orice măsuri, asigură-te cu atenție despre ce animal este vorba.

Momeli pentru șobolanii de apă – funcționează simplu o momeală sub formă de gel, care se aplică în vizuină și se lipește astfel de blana șobolanului de apă care trece. Capcane și momeli pentru șobolani de apă instalează doar când ești sigur că nu s-a prins în ele o cârtiță! Dacă pui capcane pentru șobolani de apă, frământă în mănuși puțin pământ. Șobolanii de apă au un miros foarte fin și i-ai putea descuraja cu mirosul uman. Dacă reușești să prinzi în capcane o cârtiță, du-o vie departe de grădina ta.

Din oferta noastră

Pajiște cu flori pentru insecte utile

Vezi produsul

Autor: Hana Michalíková, 

S-ar putea să te intereseze: Cârtița în grădină – cum să o alungi la vecini