Cum cultivăm palmierii

Pe scurt: Palmierul se cultivă mai sigur din semințe dacă înmuiați semințele 24 de ore, le curățați de pulpă și le lăsați să germineze într-o pungă închisă, cu vermiculit doar ușor umezit, la o temperatură de aproximativ 32 °C. Semințele proaspete pot germina chiar în una-două săptămâni. După apariția rădăcinii, mutați-le într-un compost permeabil, amestecat cu pietriș.

Cultivarea palmierilor

Oricine își poate cultiva propriul palmier acasă aproape fără costuri. Este o veste bună, pentru că achiziționarea unui palmier adult costă destul de mult în țara noastră. Mult mai avantajoasă este cumpărarea unor semințe mai ieftine, dintre care se pot prinde chiar mai multe și astfel puteți cultiva câțiva palmieri frumoși de apartament.

Din aceste motive vă recomandăm să începeți să vă cultivați propriii palmieri (Phoenix dactylifera). Semințele de palmier le puteți pune pur și simplu într-un ghiveci și așteptați până încolțesc. Totuși, aceasta este o metodă foarte nesigură și probabil va aduce un rezultat neplăcut. Dacă vreți o metodă mai sigură de a ajunge de la semințe la plăntuțe, încercați următoarele proceduri:

Metoda de germinare:

Când am început prima dată să-mi plantez propriii palmieri din semințe, am fost foarte dezamăgită de rata mea slabă de reușită. Majoritatea cărților despre palmieri sunt în general puțin neclare la unele lucruri concrete. Așa că nu am avut altă posibilitate decât să încerc propriile experimente. Drept rezultat am acum un sistem cu care obțin rezultate bune la majoritatea speciilor pe care le-am încercat vreodată să le plantez. Dacă ați avut în trecut probleme cu germinarea palmierilor, încercați-l.

• Înmuiați semințele 24 de ore (uneori și mai mult, în cazul unei suprafețe foarte tari a semințelor). În aceste ore trebuie să schimbați apa de mai multe ori. Înmuiați semințele într-un loc cald, cum ar fi bucătăria.
• Curățați semințele. Scăpați de pulpă sau de perișori, dacă este posibil. Ciupercile sunt o mare problemă la unele semințe de palmier aflate în germinare. Deși le puteți îndepărta cu fungicide, nu este întotdeauna eficient. Ciupercile iubesc pulpa semințelor, așa că trebuie să o curățați bine!
•  Puneți semințele într-un loc steril, care nu este umed. Cele mai mari probleme le-am avut când am început să cultiv palmieri și au fost cauzate de faptul că locurile de germinare erau prea umede. Astfel creșteau doar multe mucegaiuri, dar nu palmieri. Astăzi folosesc o singură măsură – aproximativ 550 ml de vermiculit (pe care îl găsiți în centrele de grădinărit), umezit cu 30 ml (aproximativ două linguri) de apă. Vermiculitul rezultat ar trebui să fie complet uscat la atingere. Cu toate acestea, nu ezitați să adăugați și mai multă apă. Am semințe încolțite în 10 ml de apă și 1 litru de vermiculit.
• Închideți semințele ermetic într-un recipient etanș – de exemplu într-o pungă de PE. 
• Puneți-l într-un loc cald, să zicem deasupra apei fierbinți, o temperatură în jur de 32 °C este ideală.
• Verificați semințele zilnic. Dacă semințele sunt proaspete, puteți constata că multe specii germinează deja în una sau două săptămâni, în ciuda faptului că în cărți citiți că acest proces durează 2 sau 3 luni!
•  Când apare rădăcina, puneți cu grijă semințele într-un compost bine drenat. De exemplu 50/50 compost standard pentru cultivare și pietriș. Mențineți-l cald până apar lăstarii. Când apar, mutați palmierul într-un loc cald și însorit. Dacă temperatura din camera dumneavoastră este destul de scăzută, fiți foarte atenți să nu udați prea mult palmierul, pentru că, dacă compostul stă într-un loc permanent umed, palmierul va putrezi. Dacă nu, crește activ.

Dăunătorii și bolile palmierilor

Mulți dăunători insecte și boli pot ataca și deteriora palmierul, în cazuri extreme îl pot chiar distruge. Dacă palmierul este atacat în dezvoltare de insecte sau infectat cu o boală, vigoarea palmierului poate fi considerabil redusă, iar palmierul distrus se poate ofili complet. Cicadele (Cycas) sunt mai puțin atacate de dăunători și boli, frunzele lor tari sunt cele mai vulnerabile doar în faza în care se formează și devin tari.

În clima rece atacul dăunătorilor și al bolilor asupra palmierilor și cicadelor nu este o problemă atât de mare ca în clima tropicală, unde mai multe generații de insecte se pot înmulți într-un an și unde există un număr mare de boli cărora le priește căldura și umezeala. Exact așa stau lucrurile cu bolile fungice. Clima rece are avantajul că în lunile mai reci multe specii de insecte mor. Această perioadă, în care multe boli nu se răspândesc, îi dă omului timp să acționeze și să preia controlul.

Unii dăunători și unele boli sunt comune pentru majoritatea țărilor, dar fiecare țară are unele care sunt tipice doar pentru regiunea ei. De aceea menționarea tuturor bolilor nu este posibilă în această secțiune.

Dăunători

Insectele și acarienii pot ataca palmierii, iar daunele provoacă creșterea unor frunze noi atipice. La palmierii mai bătrâni, atacați în aceeași măsură ca cei tineri, dacă este cazul, paguba este mai puțin vizibilă.

Insectele se încadrează de obicei într-una din două categorii: cele care provoacă daune prin sugerea sevei din frunze și cele care provoacă pagube prin mestecarea frunzelor.

• Păduchii lânoși:

Aceste insecte au formă ovală, de aprox. 2 mm. Sunt de culoare gri, roz deschis sau galben deschis, cu ceară albă care acoperă corpul. Se înmulțesc rapid în colonii mari, care arată adesea ca niște pete albe de mucegai, și se hrănesc sugând seva din frunze și tulpini. Le priesc locurile calde și umede și pot trăi în sol sau pe plantă. Dacă afectează mugurele palmierului, frunzele noi pot apărea distruse. De asemenea, au tendința de a se colonizează pe partea inferioară sau în coroana cicadelor și, din nou, sug seva. Uneori pot fi asociați cu furnici, care se hrănesc cu mierea de rouă pe care ei înșiși o produc. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Acarieni și păianjeni roșii:

Aceste insecte sugătoare sunt de obicei invizibile cu ochiul liber și se înmulțesc extrem de rapid în condiții calde și uscate. Tind să rămână neobservate pe plantă până când semnele daunelor lor devin vizibil evidente. Se colonizează pe partea inferioară a frunzelor de palmier, iar sugerea sevei face ca frunzele să se brunifice și să cadă. Acarienii europeni și păianjenii roșii cu două pete sunt cunoscuți pentru faptul că atacă și mugurii unor palmieri, ceea ce face ca creșterea lor să se oprească. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Păduchii-scut:

Există multe specii de astfel de paraziți, care sug seva din frunzele de palmier și de cicade. Pot diferi ca formă și culoare, iar tipurile întâlnite frecvent au formă ovală, cu o carapace și uneori sunt cerați la atingere, de obicei vizibili și nemișcați. Deși multe specii sunt specifice unor țări, unele specii precum păduchele-scut alb al palmierului (Phenacaspis eugeniae), păduchele-scut al palmierului, păduchele-scut brun fin (Coccus hesperidum) și păduchele-scut roz ceros (Ceroplastes rubens) sunt cunoscute pentru atacul asupra palmierilor și cicadelor. Daunele lor sunt cele mai mari la palmieri și pot provoca îngălbenirea frunzelor și atacul de mucegai în zonele umbrite. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Tripșii:

Multe specii de tripși se hrănesc cu frunze căzute sau cu materie în descompunere, în timp ce altele atacă palmierii și provoacă pagube considerabile. Sunt mici ca dimensiuni, se colonizează pe partea inferioară a frunzelor de palmier și sug din ele pulpa, ceea ce face ca frunzele să aibă pete alb-argintii. Adulții zboară de la o plantă la alta și depun ouă. Indivizii tineri se hrănesc pe palmier și apoi se mută adesea pe frunzele din partea inferioară a plantei, unde se dezvoltă în adulți, ca să poată depune și ei ouă. Sunt deosebit de frecvenți după vreme caldă și uscată. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Musculița albă:

Această insectă seamănă cu o mică molie albă, iar unele specii atacă palmierii infestând partea inferioară a frunzelor și sugând pulpa din plantă. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Omizile de fluturi și molii:

Mulți fluturi și molii nu se hrănesc deloc, ci depun ouă din care se dezvoltă larve, și există un număr mare de larve de insecte, precum omizile, care provoacă pagube frunzelor de palmier prin trăirea sau pășunatul pe frunziș. Multe se pot culege de pe frunze. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Alte insecte rozătoare:

Lăcuste, lăcuste migratoare, urechelnițe, gândaci și larvele lor pot ataca palmierii în anumite perioade ale anului. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta. Melcii atacă unele specii de palmieri, mai ales speciile Chamaedorea, deplasându-se pe tulpină și hrănindu-se cu frunzele. Pot fi îndepărtați fizic. Folosiți doar produse înregistrate pentru cultura respectivă în țara dumneavoastră și respectați eticheta.

• Insecte perforatoare și termite:

Aceste insecte sunt cunoscute pentru că provoacă pagube palmierilor și cicadelor. Insectele perforatoare pot face găuri în trunchiurile palmierilor și pot provoca daune vizibile, dar nu pun în pericol palmierii, mai ales dacă aceștia sunt sănătoși. Termitele pot provoca pagube mari palmierilor, atacă din subteran și sunt greu de controlat. În zonele unde sunt predominante, prevenirea prin distrugerea cuiburilor este cel mai bun mijloc, înainte ca ele să afecteze planta. Atacă și cicadele care sunt nesănătoase, atacând rădăcinile și trunchiurile. Gărgărițele se comportă asemănător, atacă cicadele nesănătoase, hrănindu-se pe tulpinile lor și pe putregaiul care se poate dezvolta.

Boli

Bolile sunt adesea greu de identificat și este obișnuit ca lipsa substanțelor nutritive să fie un simptom al bolii. Cicadele sunt relativ lipsite de boli, dar sunt sensibile mai ales la putrezirea rădăcinilor dacă sunt cultivate fără drenaj bun. Aceste boli, care afectează de obicei palmierii, sunt în mare parte de tip fungic sau bacterian, dar sunt cunoscute și virusuri. Bolile se pot răspândi prin sol, prin insecte sau prin contact uman, iar când apar, este important să ardeți părțile infectate ale plantei, ca să nu se răspândească, și să evitați replantarea acolo unde solul este infectat. Dacă udarea solului a obișnuit să crească răsaduri infectate, pentru că răsadurile au murit din cauza unor semne clare de atac fungic sau au putrezit, atunci solul nu ar trebui folosit pentru următorul lot de răsaduri, deoarece este probabil ca boala să atace și noile semințe sau plante.

• Căderea plăntuțelor (damping-off):

Această boală poate fi tipică pentru semințele de palmier aflate în germinare, crescute într-o seră care este caldă, umedă și insuficient aerisită. Semințele pot ceda ușor putrezirii imediat după ce au încolțit sau înainte de a apărea, sau imediat după. Recipientele, solul și semințele curate ne ajută să eliminăm și să prevenim răspândirea organismelor responsabile de căderea plăntuțelor. O bună aerisire ar trebui să ajute, iar în plus spray-urile fungicide permise în UE pentru planta respectivă pot fi folosite pentru distrugerea ciupercii; respectați eticheta.

• Putregaiul mugurelui:

În ceea ce privește palmierii, acest termen a fost deja folosit – însemna putregaiul interior și al coroanei. Printre simptome se numără ofilirea, îngălbenirea și în final mugurele ofilit al palmierului, centrul de creștere și astfel întregul palmier ofilit. Putregaiul mugurelui este provocat de o ciupercă sau o bacterie care pătrunde în coroana palmierului și în țesuturile infectate, iar apare o masă gelatinoasă. Aceasta poate fi cauzată de o vătămare fizică, precum o furtună care deteriorează centrele de creștere ale palmierului, sau de apa în exces reținută în coroană, care permite intrarea agenților patogeni. Poate fi cauzată și de insectele de pe palmieri, cum ar fi atacul acarienilor care sug pulpa din plante, slăbindu-le creșterea, astfel încât și creșterea nouă este slabă, iar ciupercile pot pătrunde în plantă. Acest lucru poate fi prevenit imediat după vătămarea fizică sau, dacă putregaiul este depistat într-un stadiu incipient, soluția este turnarea unui fungicid sistemic permis în UE pentru planta respectivă (conform etichetei) sau a unui fungicid general, precum oxiclorura de cupru, în punctul de creștere.

V-ar putea interesa: Utilizarea micorizei la cultivare