Pasionaria - frumusețe exotică neobișnuită

Passiflora: Cultivarea plantei pasiunii acasă

Passiflorele sunt liane cățărătoare care se remarcă prin flori deosebite, mari, de diverse forme și culori. În plus, produc fructe delicioase. În acest articol veți afla cum să cultivați acasă aceste plante minunate.

Ce este passiflora?

Passiflora, cunoscută și sub numele de planta pasiunii sau floarea pasiunii, este o plantă exotică tropicală din familia Passifloraceae. Genul cuprinde peste 500 de specii, majoritatea fiind liane cățărătoare care se agață cu ajutorul cireaților.

Numele "passiflora" provine din latină - "passio" înseamnă pasiune, iar "flos" înseamnă floare. Misionarii spanioli au văzut în structura florilor simboluri ale Pasiunii lui Cristos, de unde și denumirea.

Caracteristicile plantei pasiunii

Passiflorele se disting prin mai multe caracteristici speciale:

Flori spectaculoase - au o structură complexă cu petale, sepale, filamente colorate și stiluri distinctive
Creștere rapidă - pot crește câțiva metri pe sezon
Fructe comestibile - unele specii produc fructe delicioase, bogate în vitamine
Proprietăți medicinale - utilizate tradițional pentru efecte calmante și relaxante
Frunze decorative - forme variate, adesea lobate

Cele mai populare specii de passiflora

Passiflora caerulea (Passiflora albastră)

Aceasta este cea mai rezistentă specie la frig, care poate supraviețui chiar și la temperaturi de -15°C. Are flori albastre-violete spectaculoase cu filamente albe și albastre. Fructele sunt portocalii, dar mai puțin gustoase decât la alte specii.

Passiflora edulis (Fructul pasiunii)

Cunoscută pentru fructele sale delicioase, care se consumă proaspete sau în sucuri. Florile sunt albe cu filamente violete. Această specie necesită temperaturi mai calde și nu este rezistentă la îngheț.

Passiflora incarnata (Maypop)

Specie nord-americană cu proprietăți medicinale recunoscute. Folosită în fitoterapie pentru anxietate și tulburări de somn. Are flori violete-lavandă și este relativ rezistentă la frig.

Passiflora alata

Se distinge prin flori foarte mari, de până la 12 cm în diametru, de culoare roșie-violet. Fructele sunt comestibile și aromate. Necesită condiții calde și umede.

Cum să cultivați passiflora acasă

Locație și lumină

Passiflorele iubesc lumina abundentă. Plasați planta la o fereastră orientată spre sud sau sud-vest, unde primește cel puțin 4-6 ore de lumină solară directă pe zi. În verile călduroase, planta poate fi mutată în exterior, pe terasă sau balcon.

În lipsa luminii suficiente, planta nu va înflori și va avea o creștere slabă. În timpul iernii, în zone cu lumină redusă, se recomandă utilizarea lămpilor de creștere.

Temperatură

Temperatura ideală pentru majoritatea speciilor de passiflora este între 20-25°C în timpul zilei și 15-18°C noaptea. În timpul iernii, planta preferă o perioadă de repaus la temperaturi mai scăzute, de 10-15°C.

Passiflora caerulea poate tolera temperaturi mai scăzute, în timp ce speciile tropicale necesită condiții mai calde pe tot parcursul anului.

Substrat și ghiveci

Folosiți un substrat permeabil și fertil cu pH ușor acid (6,0-6,5). Amestecul ideal conține:

Pământ universal pentru plante de interior
Compost sau humus
Perlită sau nisip pentru drenaj
Turbă pentru reținerea umidității

Alegeți un ghiveci suficient de adânc, cu gauri de drenaj. Passiflorele au sisteme radicale extensive, astfel încât preferă ghivece mai mari.

Udare

În perioada de creștere activă (primăvară-vară), udați din abundență și regulat. Substratul ar trebui să fie mereu ușor umed, dar nu înmuiat. Verificați că straturile superioare ale solului s-au uscat înainte de următoarea udare.

În timpul iernii, reduceți udarea, dar nu lăsați substratul să se usuce complet. Passiflorele preferă umiditate crescută a aerului, așa că pulverizați frunzele regulat sau plasați ghiveciul pe o tavă cu pietriș umed.

Fertilizare

Pe perioada de vegetație (martie-septembrie), fertilizați la fiecare 2 săptămâni cu îngrășământ lichid pentru plante înflorite. Alegeți un îngrășământ cu conținut mai mare de fosfor și potasiu, care susține înflorirea.

În timpul iernii, fertilizarea nu este necesară sau se reduce la o dată pe lună cu o doză înjumătățită.

Suport și formare

Passiflorele sunt liane cățărătoare care necesită suport. Puteți utiliza:

Grilaje de lemn sau metal
Ziduri cu sârme întinse
Stâlpi sau trepieduri
Balustrade de balcon

Planta se va agăța singură cu ajutorul cireaților, dar puteți ghida tinerii lăstari în direcția dorită. Tăierea regulată stimulează ramificarea și înflorirea mai abundentă.

Tăiere

Tăiați passiflora la începutul primăverii, înainte de începerea creșterii active. Îndepărtați lăstarii uscați, slabi sau deteriorați. Puteți scurta lăstarii principali la 1/3 din lungime pentru a stimula creșterea unor ramuri noi.

După înflorire, îndepărtați florile ofilite pentru a economisi energia plantei.

Înmulțirea passiflorei

Din semințe

Semințele de passiflora se pot cultiva, dar germinarea poate fi lentă (2-12 luni). Înainte de semănat, înmuiați semințele în apă călduță timp de 24 de ore.

Semănați în substrat ușor, la o adâncime de 5 mm. Mențineți temperatura de 20-25°C și umiditatea constantă. Acoperirea cu folie transparentă ajută la menținerea umidității.

Din butași

Aceasta este metoda cea mai rapidă și mai fiabilă. În timpul verii, tăiați butași de 10-15 cm cu 2-3 noduri. Îndepărtați frunzele inferioare și plantați în substrat umed (amestec de turbă și perlită).

Acoperiți cu o pungă de plastic pentru a crea un mediu umed. Rădăcinile se vor forma în 3-6 săptămâni. După înrădăcinare, transplantați în ghivece individuale.

Probleme și boli frecvente

Lipsa înfloririi

Dacă passiflora nu înflorește, cauzele pot fi:

Lumină insuficientă - mutați planta într-o poziție mai luminoasă
Lipsa perioadei de repaus - asigurați temperaturi mai scăzute în timpul iernii
Fertilizare excesivă cu azot - folosiți îngrășământ cu mai mult fosfor
Plantă prea tânără - unele specii încep să înflorească abia după 2-3 ani

Frunze galbene

Gălbenirea frunzelor poate indica:

Udare excesivă - verificați drenajul și reduceți udarea
Lipsă de nutrienți - fertilizați regulat
Temperaturi prea scăzute - mutați planta într-un loc mai cald

Dăunători

Passiflorele pot fi atacate de:

Păianjeni roșii - în aer uscat, tratați cu apă sau acaricide
Trips - folosiți insecticide biologice
Musculițe albe - îndepărtați manual sau folosiți capcane galbene

Boli fungice

În condiții de umiditate excesivă, pot apărea boli fungice precum făinarea sau putregaiul rădăcinilor. Asigurați ventilație suficientă, evitați udarea excesivă și, dacă este necesar, tratați cu fungicide.

Iernarea passiflorei

Modul de iernare depinde de specie:

Specii rezistente la frig (Passiflora caerulea)

Pot ierna în exterior în regiunile cu ierni blânde. Acoperirea cu mulci sau protejarea cu agrotextil ajută la supraviețuire. În regiunile mai reci, mutați planta într-un loc fără îngheț, cum ar fi o seră neîncălzită sau un subsol luminos.

Specii tropicale

Necesită iernare în interior la temperaturi de 10-15°C. Reduceți udarea și nu fertilizați. Planta poate pierde o parte din frunze - acesta este un proces normal. În primăvară, tăiați lăstarii uscați și reluați îngrijirea regulată.

Fructele passiflorei

Multe specii de passiflora produc fructe comestibile bogate în vitamine C, A și antioxidanți. Cel mai cunoscut este fructul de Passiflora edulis - fructul pasiunii.

Recoltare și consum

Fructele sunt mature când coaja devine ridată și se colorează intens (în funcție de varietate - violet, galben sau portocaliu). Deschideți fructul și consumați pulpa cu semințe cu o linguriță.

Fructele pot fi consumate proaspete sau folosite pentru:

Sucuri și smoothie-uri
Dulcețuri și jeleuri
Deserturi și prăjituri
Sosuri pentru carne

Proprietățile medicinale ale passiflorei

Passiflora incarnata este utilizată în medicina tradițională pentru efectele sale calmante. Conține alcaloizi și flavonoide cu efect:

Anxiolitic (reduce anxietatea)
Sedativ (îmbunătățește somnul)
Antispasmodic
Analgezic ușor

Ceaiul din frunze uscate de passiflora se folosește pentru tulburări de somn, stări de nervozitate și tensiune. Consultați întotdeauna un medic înainte de utilizarea plantei în scopuri medicinale.

Curiozități despre passiflora

Florile de passiflora se deschid doar pentru o singură zi
Unele specii sunt plante gazdă pentru larvele de fluturi Heliconius
În Paraguay, passiflora este floare națională
Unele specii pot crește până la 10 metri pe an
Structura florilor este atât de complexă încât numai albinele mari pot polina eficient

Concluzie

Passiflora este o plantă extraordinară care combină frumusețea decorativă cu beneficiile practice. Deși necesită îngrijire atentă, efortul este răsplătit cu flori spectaculoase și, la unele specii, cu fructe delicioase.

Alegeți o specie potrivită pentru condițiile dvs., asigurați lumină suficientă, udare regulată și suport pentru cățărare, iar passiflora

Genul passiflora (Passiflora) cuprinde peste 500 de specii. Deși sunt plante tropicale sau subtropicale agățătoare, multe dintre ele se dezvoltă bine și în condiții de interior.

Passiflorele sunt decorative mai ales datorită florilor lor complexe, pe care le putem găsi în toate culorile posibile - galben, roz, roșu, violet și albastru. Unele sunt cultivate și pentru fructele delicioase, cunoscute sub numele de maracuja sau granadilla.

Specii de passiflora cultivate frecvent

Passiflora albastră (Passiflora caerulea) este cea mai frecvent cultivată passiflora la noi. Vara înflorește foarte bogat cu flori albastre-albe.

Frunzele sunt adânc lobate, florile impresionează prin structura neobișnuită și aromă. Crește foarte rapid. Este folosită și ca plantă medicinală.

Passiflora albastră poate fi folosită pentru polenizarea și a altor specii de passiflora. Este nepretențioasă, potrivită și pentru începători.

Passiflora Constance Elliot (Passiflora Constance Elliot) înflorește cu flori albe superbe. Este vorba despre un cultivar al passiflorei albastre.

Passiflora racemosa (Passiflora racemosa) are flori înguste roșu-intens, care cresc în buchete întregi.

Ciorchinele de flori pot ajunge până la 30 cm. Fructele nu sunt potrivite pentru consum.

Passiflora bananelor (Passiflora mollisima) înflorește cu flori roz-pal. Adesea este cultivată și pentru fructele foarte gustoase care amintesc prin culoare și formă de banane mici.

Passiflora gigantică (Passiflora alata) înflorește cu flori mari roșii superbe. Fructele ajung să cântărească până la 0,5 kg. Această passiflora este mai pretențioasă la căldură, i se potrivește cultivarea în seră.

La iernare temperatura nu ar trebui să scadă sub 12-15 grade, dar depinde și de vârsta plantei. Spre deosebire de majoritatea celorlalte passiflore, nu are frunze lobate, ci întregi.

Passiflora comestibilă (Passiflora edulis) este cultivată nu doar pentru florile interesante, ci și datorită fructelor gustoase numite "maracuja", care pot fi consumate atât proaspete, cât și prelucrate în diverse dulcețuri sau sucuri.

Această specie are două tipuri de frunze - trilobate și întregi, ambele tipuri apărând adesea simultan pe aceeași plantă. Fructele coapte au culoare violet-închis.

Cultivarea passiflorelor

Passiflorele se înmulțesc fie prin semințe, fie prin butași.

La cultivarea passiflorei din sămânță ne pregătim ghivece cu substrat pentru semănat și înmulțire sau pentru plante de interior. Semințele în sine puneți-le cel mai bine într-un săculeț de pânză sau într-o bucată de tifon și lăsați-le 1-2 zile să se înmoaie în apă călduță. Astfel veți grăbi germinația. De asemenea, este posibil să încizați cu grijă semințele sau să le șlefuiți cu o pilă, pentru ca apa să pătrundă mai rapid prin învelișul dur. O astfel de intervenție poate însă distruge sămânța, așa că procedați foarte atent.

Semințele umflate le semănăm sub suprafața substratului. Acesta trebuie menținut umed pe toată perioada germinării. Pasiflorele germinează destul de îndelungat, în funcție de specie și tratamentul semințelor, 1-6 luni. Prin urmare, nu intrați în panică dacă passiflora dvs. nu germinează imediat.

La înmulțirea din butași, procedați ca la alte plante - înmuiați butașul recoltat într-un stimulator, plantați-l într-un substrat ușor și acoperiți-l cu folie pentru a menține umiditatea.

Plantulele tinere preferă un substrat mai ușor (de exemplu pentru plante de interior) și multă lumină. Pasiflorele cultivate din semințe înfloresc mai târziu, abia în al 2-lea - 3-lea an. Plantele din semințe sunt însă mai potrivite dacă doriți fructe.

Mai târziu, când planta s-a întărit și dorim să o facem să înflorească, va fi mai bine să transplantăm passiflora într-un substrat mai greu. În substratul ușor, pasiflorele cresc bine, dar nu produc prea multe flori.

Având în vedere că este vorba despre liane cu creștere viguroasă, passiflora dvs. va avea nevoie de un suport în jurul căruia să se cățere.

Pasiflorele arată foarte decorativ dacă le răsuciți în jurul unei construcții din sârmă, de exemplu în formă de cerc sau inimă.

De la primăvară până în toamnă fertilizăm pasiflorele cu îngrășământ care stimulează înflorirea. Pasiflorele formează în condiții optime 1-3 flori după fiecare frunză, care se deschid treptat. Fiecare floare înflorește doar o singură zi.

Florile sunt uneori polenizate de albine, însă dacă doriți să obțineți fructe de passiflora, este mai bine să vă ocupați singur de polenizare cu o pensulă. Transferați polenul de pe floarea unei plante pe stigmatele altei plante. Adesea se pot poleniza reciproc chiar și specii diferite de passiflora. Pasiflorele nu sunt în majoritatea cazurilor autofertile, așadar este necesar să aveți cel puțin 2 plante diferite.

Pasiflorele apreciază multă lumină, chiar și soare direct. Numai așa veți obține flori abundente. Prin urmare, vara le va face bine să stea afară sau pe balcon.

Toamna încetăm să fertilizăm pasiflorele și le transplantăm în ghiveci nou. În cazul plantelor mai vechi, puteți folosi același ghiveci după spălare și schimbarea substratului, stimulând astfel formarea florilor în primăvara următoare.

Lăstarii pasiflorei îi tăiem la aproximativ 3 muguri sau la 10-15 cm. Pasiflorele formează flori doar pe lăstarii noi. Într-o singură perioadă de vegetație, passiflora poate crește până la 5 m, prin urmare nu vă fie teamă că veți dăuna plantei prin tăiere. Tăierea poate fi efectuată eventual și primăvara.

Iernăm pasiflorele într-o cameră luminoasă la o temperatură de aproximativ 10 grade.

Unele specii mai iubitoare de căldură apreciază temperaturi în jur de 15 grade (floarea-pasiunii gigantică), în timp ce altele sunt rezistente chiar și la îngheț - floarea-pasiunii albastră poate fi cultivată în anumite regiuni în exterior pe tot parcursul anului, dacă este bine protejată pentru iarnă. Suportă temperaturi până la -8 grade și revine primăvara din rădăcini.

Peste iarnă nu fertilizăm și udăm doar atât cât să nu se usuce substratul.

Floarea-pasiunii ca fruct și plantă medicinală

Speciile care sunt cultivate pentru fructe sunt Passiflora edulis (floarea-pasiunii comestibilă, maracuja), Passiflora mollissima (floarea-pasiunii banană), Passiflora alata (floarea-pasiunii gigantică), Passiflora ligularis (fructele sunt cunoscute ca "granadilla"), Passiflora maliformis și Passiflora quadrangularis.

Fructele sunt folosite nu doar pentru consum direct, ci și în salate, sucuri, sucuri naturale, iaurt sau dulcețuri. Au un gust dulce-acrișor, foarte răcoritor. Sunt foarte bogate în vitamina C.

Pentru efectele sale medicinale se cultivă în special floarea-pasiunii încarnată (Passiflora incarnata). Florile și fructele sale au efecte calmante, sedative, ajută în caz de anxietate și insomnie. Nu creează dependență. Este utilizată și pentru producerea de medicamente.