Dăunător – molia țigană

Pe scurt: Omizile moliei țigănești (Lymantria dispar) ajung la 5–6 cm, sunt gri închis, cu cinci perechi de puncte albastre și șase perechi de puncte roșii, și atacă peste 300 de specii de arbori. Culegeți-le cu mănuși, îndepărtați de pe trunchi depunerile de ouă și puneți o bandă lipicioasă. Pulverizarea cu bacterii acționează la omizile de peste 1 cm, la o temperatură de cel puțin 15 °C.

Dăunător – molia țigană

Molia țigană (lat. Lymantria dispar) este un fluture de noapte/molie. Este de origine eurasiatică, iar acum este răspândită în toate regiunile lumii. Ca molie este inofensivă, însă omizile ei sunt o calamitate pentru cultivatorii de pomi fructiferi. Parazitează peste 300 de specii de pomi fructiferi. Caută cel mai des: meri, mesteceni, plopi, trandafiri, stejari, fagi și tei.

Cum recunoaștem omizile moliei țigănești?

Omizile moliei țigănești au culoare gri închis. Sunt acoperite cu peri lungi, fini, dar înțepători. Ajung la lungimea de 5–6 cm. Pe spate au cinci perechi de puncte albastru închis, după care urmează șase perechi de puncte roșu închis.

Simptomele atacului asupra arborilor și plantelor:

Dacă găsiți găuri mici în frunzele proaspăt desfăcute, credeți-ne că s-a ospătat din ele această omidă. Găurile mici în frunze le lasă omizile tinere. Cele mai bătrâne se deplasează prin pom cu ajutorul unor fire fine și lasă în frunze găuri mult mai mari, roase. Omizile se hrănesc noaptea. Ziua deci adesea nu le vedeți, se ascund pe pământ, în umbra ierbii și a frunzelor.

SFAT: Datorită acestei călătorii nocturne după hrană, pot fi prinse ușor pe benzi lipicioase, pe care le puneți pe circumferința trunchiului pomului.

Molia țigană este mofturoasă. Dacă îi place la voi sau dacă grădina voastră este un focar de apariție, plantați arbori care nu sunt pe gustul omizii. Aceștia sunt:

• paltinul de munte
• frasinul
• salcâmul
• nucul comun, nucul negru și nucul cenușiu
• ilicea

Îndepărtați ouăle – depunerile de ouă gălbui îndepărtați-le de pe trunchiul pomilor cu un cuțitaș și distrugeți-le. Pot apărea și pe gardurile de lemn.

Puteți întinde o capcană moliei țigănești – pe trunchiul pomului ei preferat fixați o bandă lipicioasă. Controlați-o și, de îndată ce se umple de omizi prinse, schimbați-o.

Cum vin omizile pe lume

În lunile de vară – în iulie și august – femelele alb-cenușii se împerechează cu masculii galben-bruni. Femelele depun apoi ouă în număr mare pe pomi și pe alte obiecte de lemn din grădină. Femelele zboară mai ales noaptea. Masculul moliei țigănești poate fi văzut și ziua. Acești fluturi de noapte supraviețuiesc până toamna, apoi mor. Primăvara apoi ies din ouăle depuse cele noi.

Depunerile de ouă pe care le face molia țigană au 2,5 cm lungime și 1 cm lățime. Au suprafața păsloasă, păroasă.

După ce omizile se satură primăvara cu frunze de pom, se prind de copaci sau de alte obiecte solide din grădina voastră și se transformă în crisalide. După 7 până la 17 zile ies din crisalidă și zboară ca fluturi.

Eliminarea dăunătorilor nedoriți

Împotriva moliei țigănești putem lupta în mai multe feluri. Fie ecologic – prin culegerea omizilor, fie chimic, cu ajutorul pulverizărilor și al capcanelor. Alegeți metoda potrivită în funcție de amploarea atacului și de vârsta dăunătorilor.

Culegerea omizilor este potrivită dacă amploarea atacului nu este mare. Controlați pomii chiar toamna și distrugeți și ouăle moliei țigănești. În cazul unui atac mai puternic este indicat să folosiți metode mai invazive. Pulverizări cu bacterii, care ucid larvele omizilor. Această pulverizare este eficientă dacă omizile sunt mai mari de 1 cm, iar temperatura aerului este de cel puțin 15 °C. La temperaturi mai scăzute omizile au o activitate mai redusă și se poate întâmpla să mănânce mai puțin din pulverizare, care astfel nu va fi utilă.

O metodă foarte eficientă este ungerea circumferinței trunchiului cu un strat lipicios, în care se prind omizile aflate în călătorie după hrană.

Molia țigană este un dăunător foarte consecvent și este capabilă să mănânce – să distrugă toate frunzele de pe un pom. Pentru ca pomul atacat să-și revină repede după atac, oferiți-i o udare regulată și abundentă. Aceasta, pentru ca pomul slăbit să nu devină ținta altor dăunători. Cu fertilizarea așteptați până la primăvara următoare. Creșterea pomului se oprește temporar. Nu îndepărtați pomul, dacă nu sunteți 100 % siguri că a murit. Controlați-l regulat.

În general, prevenția este controlul regulat. Astfel puteți preveni și atacul altor specii de dăunători. Capcanele lipicioase le puteți pune la orice semn de atac.

Culegeți regulat omizile de pe pomii atacați. Potrivită este o pungă de plastic, în care omizile le distrugeți și le eliminați.

La culegerea omizilor moliei țigănești folosiți echipament de protecție – mănuși. Omizile au peri deși și înțepători, care pot provoca reacții alergice.

Omizile moliei țigănești se înmulțesc bine dacă iarna este blândă. Temperaturile mai scăzute de iarnă permit în mod sigur iernarea ouălor. O primăvară caldă și uscată este apoi cireașa de pe tort. În aceste condiții supraviețuiește un număr mare de omizi.

O iarnă lungă și rece distruge, dimpotrivă, o proporție mai mare din omizile moliei țigănești. Temperaturile trebuie să scadă pe o perioadă mai lungă sub -15 °C.

Sunteți adeptul unei eliminări mai ecologice decât ungerea trunchiului cu un strat lipicios? Atunci așezați pe trunchiul pomului o fâșie de pânză, pe care o răsfrângeți în jos. În buzunarul format astfel prindeți omizile moliei țigănești. Apoi procedați cu omizile prinse după cum vă dictează conștiința.

Ați găsit în articol un sfat util? Împărtășiți-l prietenilor pe Facebook!

Autor: Hana Michalíková

V-ar putea interesa: Cum cultivăm mere sănătoase