Margaretă stacojie

Tanacetum coccineum - margaretă roșie

Florile elegante de margarete nu ar trebui să lipsească din straturi. Se evidențiază însă și în ghivece. În popor, margaretele sunt numite și husărițe sau florile Sfântului Ioan. Este o plantă erbacee perenă, înaltă de 20–100 cm. Dintr-un rizom care crește orizontal sau oblic se dezvoltă o rozetă bazală de frunze. Floarea este un capitul, care poate fi simplu sau dublu. Înflorește din mai până în octombrie.

S-au obținut multe cultivaruri. Înainte, genul Leucanthemum era încadrat în genul Chrysanthemum. Plantele sunt potrivite pentru tăiat. Marea majoritate a speciilor sunt rezistente la îngheț.

Margareta roșie este o plantă originară din pajiștile montane din Caucaz. Are înălțimea de 40 – 80 cm. Înflorește din iunie până în august. Florile soiurilor de grădină sunt în toate culorile, de la alb, prin roz și carmin, până la roșu granat.

Cum se cultivă margaretele

• Necesită un loc însorit sau la semiumbră. Solul ar trebui să fie permanent ușor umed. Pentru iarnă este potrivit să acoperim stratul cu crengi de brad, iar la fiecare al doilea sau al treilea an să împărțim plantele și să le replantăm.

• Semințele se seamănă direct la locul definitiv în aprilie sau mai. Plantele răsărite se plantează, în funcție de soi, la distanța de 20 x 30 cm.

• Solul ar trebui să fie lutos, ușor umed și mai ales bogat în calcar și nutrienți.

• Dacă în sol nu există suficient calcar, este important să încorporăm calcar în sol în fiecare an. Primăvara putem fertiliza plantele cu compost bine maturat. Este posibil să aplicăm la fiecare 14 zile un îngrășământ complet NPK, solubil în apă - Cererit, Kristalon.

• Plantele pot fi atacate de păduchi de frunze. Folosim mijloace de protecție adecvate, de exemplu Mospilan.