Castraveți pentru salată de seră Natalie F1

Cucumis sativus - Natalie F1

Castraveții se numără fără îndoială printre cele mai îndrăgite legume. Castraveții pentru murat sau castraveții pentru salată sunt probabil cea mai cultivată legumă. Castraveții lungi de tip șarpe îi cunoaște oricine. Fructele măsoară peste treizeci de centimetri, sunt netede, nu sunt amare și se potrivesc pentru cultivarea în seră și în solar. Castraveții provin din India, unde se cultivă de 3000 de ani. Planta este lungă de până la 2 metri, cățărătoare. Are frunze caracteristic mari, adânc lobate, dispuse alternativ. Castraveții formează flori mari galbene unisexuate, masculine și feminine, care sunt polenizate de insecte. Fructul castraveților este o bacă.

Castraveții vindecă arsurile solare. Conțin enzima erepsină, care descompune proteinele și ucide bacteriile și viermii paraziți. Și în plus pot curăța intestinele. Vitamina E protejează celulele de radicalii liberi. La consumul de castraveți apare repede senzația de sațietate, ceea ce ajută la dietele de slăbire.

Pe lângă preparările de bază ale castraveților în bucătărie, precum salatele sau conservarea, din castraveți se pot face și diverse salate cremoase, dar și cocktailuri și diverse smoothie-uri.

Cum se cultivă castraveții

• Nu este indicat să plantați castraveți acolo unde au fost cultivați anterior cartofi sau căpșuni. Dimpotrivă, sunt potrivite straturile după mazăre, ceapă, sfeclă sau fasole. Castraveții necesită un loc luminos, cald, adăpostit de vânt. Solul din jurul răsadurilor răsărite îl menținem afânat și curat. Castraveții au rădăcini superficiale, nu săpăm adânc. Plantele aflate în faza de șase frunze le ciupim deasupra celei de-a cincea frunze, iar mai târziu și lăstarii laterali deasupra fructelor formate. Prin ciupire grăbim recolta cu cel puțin paisprezece zile. Udarea în arșița soarelui nu este indicată, plantele suferă de arsuri și de mană. Frunzele trebuie să fie uscate pe timpul nopții, de aceea udarea după-amiaza este complet nepotrivită și udăm numai dimineața. La cultivarea castraveților este indicat să folosiți folie PVC, care protejează răsadurile de eventualele scăderi de temperatură. Cel mai potrivit este textilul netesut negru.

• Semințele de castraveți se pot semăna direct în strat, în jurul datei de 20 mai. Castraveții sunt destul de sensibili la șocuri termice, de aceea temperaturile nu ar trebui să scadă sub 8°C.

  O altă posibilitate este pregătirea răsadului, prin care evităm mana castraveților. Semănatul se poate face încă de la mijlocul lui aprilie. Semințele se seamănă în substrat de semănat, câte o sămânță direct în ghivece sau în alveole. Putem pregăti răsadul la fereastră în interior sau în seră. Răsadurile se pregătesc timp de 12 – 16 zile, iar temperatura potrivită pentru germinarea semințelor este de 15 – 18 °C. Excesul de apă nu prieșete semințelor și nici răsadurilor tinere, ar putea muri ușor. Răsadurile le așezăm în locul definitiv abia după 20 mai.

• Necesită un sol de calitate, fertilizat, lucrat adânc.

• Este bine ca locul să fie fertilizat înainte de plantare cu gunoi de grajd bine descompus, eventual cu compost maturat. Locul astfel pregătit se lasă încă 2 până la 3 săptămâni să se așeze. În timpul vegetației se poate fertiliza cu gunoi de vacă diluat, cu adaos de gunoi de găină fermentat. Se poate folosi și îngrășământul artificial Cucumin, destinat special castraveților. Putem aplica și Cererit sau Floran.

• Dăunătorii care sug, precum afidele, musculițele albe sau acarienii, pot slăbi vizibil plantele cultivate de noi în caz de atac puternic. Dintre bolile fungice, predominant mucegaiurile, precum mana castraveților, putregaiul negru al fructelor, făinarea. Ca prevenție, nu doar împotriva dăunătorilor care sug, ci și împotriva bolilor fungice, este indicat să folosiți produsul ROCK EFFECT. Pentru tratarea bolilor fungice putem folosi produsele Acrobat MZ WG, Aliette 80 WG, apoi Dithane DG Neotec, Champion 50 WP, Kuprikol 50, Ortiva , Previcur Energy, Ridomil Gold MZ Pepite și Plíseň STOP.

  Simptomele mozaicului castraveților pot fi observate la plantele vechi de aproximativ o lună și jumătate. Pe frunze încep să se formeze pete neregulate mai verzi, care în timp îngălbenesc. Frunzele se încrețesc și se deformează. Este transmis de dăunători precum afidele sau musculițele albe. Protecția constă în distrugerea dăunătorilor care sug și care transmit boala și în distrugerea plantelor în caz de atac.

• Castraveții se culeg cel puțin de două până la trei ori pe săptămână. La cules avem grijă să nu rupem răsadurile de castraveți și să nu deteriorăm lăstarii. Culegem fructele coapte.